Viceprimarul Braşovului, Răzvan Popa, a declarat că îşi doreşte ca pe platforma fostei societăţi de stat Rulmentul SA, aflată în faliment încă din 2007, să se realizeze un parc industrial. „Mai avem de aşteptat pentru preluarea a jumătate din terenul fostei fabrici de rulmenţi, pentru că este nevoie de o hotărâre de Guvern în acest sens. Deja toată documentaţia este trimisă la Guvern, mai aşteptăm ca proiectul de hotărâre să intre pe masa Guvernului şi aceasta să fie adoptată. Este vorba despre o jumătate din terenul fostei fabrici, cealaltă fiind deja administrată de municipalitate”, a declarat viceprimarul.
Popa a precizat că „astfel vom crea condiţiile pentru potenţialii investitori de a crea, la rândul lor, locuri de muncă – deocamdată e un proiect la nivel de idee. El se poate realiza, nu este foarte complicat. Eu aş face acolo pe lângă parcul propriu-zis şi un parc de soft, dar şi un centru expoziţional permanent, precum şi un muzeu la industriei braşovene”. Municipalitatea ar putea acorda potenţialilor iunvestitori facilităţi „începând de la chirii foarte mici până la scutirea de la plata chiriei de la 3 până la şapte ani în funcţie de numărul de locuri de muncă, cu condiţia de a plăti utilităţile”. „E un proiect realizabil şi care se pliază perfect pe ceea ce ne dorim, ca municipalitatea să se poate implica activ în crearea de locuri de muncă”, a mai arătat sursa citată.
Deşi procedura de lichidare a companiei Rulmentul a fost începută în 2007, abia la finele anului trecut s-a finalizat şi darea în plată a jumătate din activele companiei către creditorii bugetari – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluiu, Autoritatea Naţională Vamală şi Direcţia Fiscală a municipiului Braşov. Clădirile care au făcut obiectul acestei „dări în plată” (stingerea debitului către creditorii bugetari prin cedarea clădirilor) au rămas în administrarea Primăriei Braşov. Practic este vorba despre o suprafaţă de 36 de hectare din terenul companiei braşovene care a totalizat peste 40 de hectare. Restul activelor au fost achiziţionate de omul de afaceri Ede Erdely, prin compania Sigur Imob, societate care intenţionează să reia producţia de rulmenţi în zonă.
