*Dacă în august 2008 aveam în bănci 1,480 miliarde de lei, acum avem puse deoparte 3,228 miliarde de lei
Depozitele bancare ale braşovenilor au crescut de peste două ori în cei cinci ani de la apariţia crizei. Astfel, dacă în august 2008, braşovenii aveau în bănci 1,480 miliarde de lei, fiind pe locul trei din acest punct de vedere, după Bucureşti şi Cluj, în august 2013 nivelul depozitelor braşovenilor a urcat la 3,228 miliarde de lei, coborând, însă, pe locul cinci, după Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Timiş.
În ce priveşte creditele, braşovenii au fost mai chibzuiţi pe perioada crizei, volumul acestora urcând de la 2,889 miliarde de lei la 3,160 miliarde de lei. Braşovul a căzut o poziţie în ceea ce priveşte nivelul creditelor, de pe locul şase în august 2008 (după Bucureşti, Cluj, Constanţa, Timiş şi Iaşi) ajungând pe locul şapte în august 2013 (după Bucureşti, Cluj, Constanţa, Timiş, Dolj şi Iaşi).
„Faptul că judeţele mai dezvoltate din punct de vedere economic, precum Bucureştiul, Clujul sau Timişul, atrag cea mai mare parte a finanţărilor de la bănci este o situaţie veche. Harta creditelor e cam aceeaşi de ani de zile, e o chestiune care ţine de nivelul de dezvoltare. În Bucureşti apar cele mai multe afaceri noi, cele mai multe investiţii, iar acelaşi lucru se întâmplă şi în Cluj sau Constanţa. În plus, locuitorii din aceste oraşe au venituri mai mari şi o mai mare capacitate de a se împrumuta”, comentează analistul financiar Aurelian Dochia.
Ierarhia judeţelor nu s-a modificat semnificativ în ultimii cinci ani, iar Capitala conduce detaşat în clasament în funcţie de volumul creditelor contractate de populaţie de la instituţiile de credit, fiind urmată la mare distanţă de celelalte judeţe.
Românii au pus mai mulţi bani deoparte în criză, iar volumul depozitelor în lei şi valută aproape s-a triplat în ultimii cinci ani. Astfel, în luna august din 2013 populaţia avea depozite în valoare de 102 miliarde de lei (23,2 miliarde de euro).
„Depozitele populaţiei cresc de ceva vreme, iar criza a impulsionat ritmul acestora şi a determinat un comportament de economisire mai accentuat. O bună parte a românilor au văzut în economisire o formă de se proteja în criză, au renunţat la unele cheltuieli curente, nu şi-au mai cumpărat atât de multe televizoare şi frigidere”, explică Dochia.
