România este semnatară a Convenţiei Carpatice şi ţinând cont că 60% din ariile naturale protejate ale întregului lanţ Carpatic se regăsesc pe teritoriul ţării noastre, întreaga acţiune de conservare a resurselor naturale s-ar putea coordona cel mai bine chiar din centrul ţării noastre, de la Braşov.
România va valorifica instrumentele Convenţiei Carpatice pentru implementarea politicilor regionale ale agendei ONU post 2015 privind Dezvoltarea Durabilă, a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, cu ocazia celei de-a patra conferinţe a Părţilor semnatare ale Convenţiei Cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Munţilor Carpaţi. Cu această ocazie, adunarea a pus în discuţie şi alegerea, în următoarea întâlnire a Părţilor, a ţării care să preia coordonarea Secretariatului General al Convenţiei. „60% din ariile naturale protejate ale întregului lanţ Carpatic se regăsesc pe teritoriul ţării noastre în timp ce 14% din spaţiul carpatic românesc este ocupat de parcuri naţionale şi naturale. Astfel, coordonarea de la Braşov a acţiunilor de conservare a resurselor naturale din Carpaţi ar asigura maximul de impact in succesul politicilor regionale stabilite de Convenţie”, a explicat Korodi.
Părţile semnatare ale Convenţiei Cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Munţilor Carpaţi au semnat, cu ocazia acestei întâlniri, Protocolul privind transportul durabil, al patrulea document oficial asupra căruia ţările au căzut de acord până acum, de la momentul semnării Convenţiei în luna mai 2003. „Protocolul semnat în cadrul Adunării Părţilor promovează politici multi-sectoriale pentru protejarea resurselor naturale din aria Carpaţilor. Succesul proiectului Bio Regio, implementat în Sud-Estul Europei şi în Regiunea carpato-danubiană, demonstrează necesitatea politicilor regionale şi a celor trans-sectoriale”, a afirmat Attila Korodi.
