La doar 27 de ani, o arhitectă originară din Brașov a reuşit să atragă atenţia specialiştilor germani în ecologie. Cătălina Dobre se numără printre cei 27 de câştigători ai unei competiţii internaţionale de proiecte de sustenabilitate, organizată de Ministerul Educaţiei din Germania, cu o lucrare despre managementul apei în oraşe. Asta în timp ce Brașovul, la fiecare furtună ceva mai serioasă, se blochează timp de câteva ore din cauza inundațiilor.
Cătălina Dobre a studiat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. În anul patru de facultate, a plecat cu o bursă ERASMUS la Université Libre de Bruxelles. La final, a decis să rămână în capitala Belgiei. Şi-a făcut transferul şi a accesat o bursă de studiu în domeniul managementului apei în oraşe, un subiect descoperit datorită profesorilor din ţara care a adoptat-o.
După ce a absolvit facultatea, a continuat pe drumul deja început. S-a înscris la doctorat şi acum cercetează problemele pe care capitala Belgiei le întâmpină în gestionarea apei de ploaie: de la inundaţii şi poluare până la dezvoltarea unui mediu urban mai sustenabil.
„Lucrez la metode de evaluare a beneficiilor economice şi sociale pe care le pot aduce diverse măsuri de management al apei de ploaie. Pentru a convinge autorităţile de utilitatea lor, trebuie să te bazezi pe cifre şi să te asiguri că poţi sprijini în implementare. În general, orice administraţie este sensibilă la schimbări care implică mari modificări de infrastructură”, a povestit brașoveanca pentru green-report.ro.
Cum pot lupta autorităţile cu inundaţiile din oraşe
Există însă câteva metode prin care autorităţile ar putea preveni inundarea oraşelor. Una este, conform Cătălinei, captarea şi reutilizarea apei de ploaie. „La nivelul locuinţei, se poate stoca apa de ploaie şi refolosi la toaletă, pentru maşina de spălat şi tot felul de alte activităţi. Ca sistemul să poată fi implementat la bloc, este nevoie de montarea unui sistem de captare a apei de ploaie pe acoperişul blocului şi a unei ţevi în ghenă. Odată captată, apa ar trece printr-un filtru, iar apoi ar putea ajunge la locuitori, care ar trebui să se branşeze la acest nou sistem. Preţul pe care l-ar plăti însă pentru această apă ar fi mult mai mic decât cel al apei potabile. Dar, pentru ca sistemul să fie eficient, numărul blocurilor care fac modificarea trebuie să fie destul de mare. Un singur bloc nu va avea mare impact”.
O altă soluţie sugerată de Cătălina este crearea mai multor spaţii verzi, care să permită apei să se scurgă în pământ. „În general, tendinţa în oraş este să betonăm tot, iar apa de ploaie nu mai are cum să intre în pământ, căci nu mai are pe unde. Atunci, ea ajunge în canalizare şi forţează şi mai mult sistemul. Soluţia ar fi să avem mai multe spaţii verzi. Iar în momentul în care creezi aceste noi zone, îmbunătăţeşti practic şi mediul urban. E o legătură foarte interesantă între protecţia împotriva inundaţiilor prin măsuri de gestionare a apei şi crearea unui mediu ambiant mai plăcut oamenilor”.
