Clădirea din Piața Sfatului în care funcționează Muzeul Civilizației Urbane a fost retrocedată către proprietarii de drept din 2009, dar timp de mai mulți ani nu s-a ajuns încă la o înțelegere cu reprezentanții Consiliului Județean, care a cerut instanței să fie recunoscute oficial sumele investite în această clădire.
Astfel, din 2011 autoritățile județene se judecă cu proprietarii în vederea obținerii de despăgubiri pentru lucrările efectuate la imobil, iar acum, cererea s-a reîntors la Curtea de Apel Brașov. Asta după ce pe 5 octombrie Înalta Curte de Casație și Justiție a admis atât recursul CJ Brașov, cât și al proprietarilor cu privire la decizia Curții de Apel prin care proprietarii erau obligați să plătească suma de 256.852 euro, magistrații Înaltei Curți anulând această decizie și solicitând rejudecarea cauzei.
În data de 9 noiembrie, judecătorii Curții de Apel vor relua procesul, urmând să fie prezentate și alte detalii tehnice cu privire la expertiza lucrărilor efectuate de către județ în acest imobil. Administraţia judeţeană a declarat recurs la Înalta Curte împotriva deciziei Curţii de Apel Braşov, pe motiv că valoarea investiţiilor trebuia calculată începând cu 18 octombrie 2006, nu cu 10 octombrie 2005, ținând cont că suma se calculează în funcţie de data notificării de retrocedare depuse la Consiliul Judeţean. „Din această perspectivă, valoarea investiţiilor realizate în intervalul 11 decembrie 2001 – 18 octombrie 2006 este de 444.593 euro, iar nu de 256.852 euro”, au arătat reprezentanții administrației județene.
Pentru noul proces, CJ Brașov ar urma să achiziționeze servicii de asistență juridică și reprezentare în instanță de la Cabinetul de avocatură Olaru & Olaru (care a reprezentat și până acum județul în acest litigiu), pentru care va plăti suma de 9.000 de lei.
Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, primul de acest gen din țara noastră, a fost inaugurat în septembrie 2009. Acesta ilustrează universul urban, modul de viață al Brașovului secolului al XIX-lea dar și istoria arhitecturii brașovene în secolele XVI-XIX. Sunt evidențiate aici de la prăvălii și ateliere ale breslașilor, pivnițe de depozitare, hanuri sau case de locuit, la artefacte simbolice, mobilier Biedermaier, accesorii de modă feminină, sau tipul de decorare a spațiului interior.
Instanța nu a recunoscut investițiile de 1,78 milioane de euro de la Muzeul Civilizației Urbane
