SIF Transilvania se judecă cu statul român la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a obține din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților aproximativ 3 milioane de euro pentru pierderea Cetățuii Brașovului în favoarea statului român. „Noi am notificat Ministerul Turismului să vină să preia Cetatea Brașovului în administrare, iar ei spuneau că azi va veni un secretar de stat pentru preluarea acesteia. Din păcate, nu am mai fost anunțați și că acesta nu vine”, ne-a declarant, ieri, Mihai Fercală, președintele executiv al SIF Transilvania. La rândul lor, reprezentanții Primăriei Brașov nu știau nimic despre momentul semnării protocolului de predare – primire a Cetățuii.
Totuși, deși a pierdut în instanșță administrarea cetății istorice, SIF Transilvania se judecă cu statul român pentru recuperarea valorii contabile cu care aceasta era înregistrată în cadrul companiei Aro Palace. „Evaluarea este undeva pe la 2,8 – 3 milioane de euro, iar noi considerăm că trebuie să primim acești bani, deoarece am scos acest activ din capitalul social al societății”, a explicat Fercală.
Cetatea Brașovului a intrat în administrarea Aro Palace după 1990, aceasta fiind una dintre deciziile statului român, care acum ar trebui să plătească pentru greșelile făcute în acest moment. Fercală susține că decizia de preluare în administrare a Cetățuii de către Primărie este una foarte bună, deoarece acesta ar putea avea acces la fonduri europene pentru a reabilita zidurile vechi ale cetățuii.
În urmă cu patru ani, Aro Palace solicita administrației locale 5,2 milioane de euro pentru predarea Cetății, după care, în urma negocierilor, prețul solicitat a mai scăzut, ajungând la 3,8 milioane de euro. Între timp, primăria Brașov a declanșat un process pentru retrocedarea cetății, având câștig de cauză alături de Ministerul Turismului.
Ansamblul Cetatea Braşovului, obiectiv aflat pe Lista Monumentelor Istorice la edificii de importanţă naţională, este alcătuit din trei elemente – Cetăţuia (realizată între secolele XVI-XVIII), incinta bastionară (secolele XVIII) şi sediul de garnizoană (secolele XVI-XVIII).
Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află construcţia, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. Aceste fortificaţii au fost distruse în anul 1529, în timpul asedierii Braşovului de către voievodul Moldovei, Petru Rareş. După extinderea influenţei regelui Ungariei, Ferdinand I, în Transilvania (1551), a fost instaurat un regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de Giovanni Battista Castaldo. Contele de Arco, subalternul său, a ordonat extinderea fortăreţei. Turnul central a fost fortificat cu trei turnuri de artilerie mici, iar din 1611 a apărut un şanţ cu apă şi un val de pământ. În 1618, un incendiu a distrus unul dintre turnuri. Apoi nucleul fortificat a fost extins printr-o incintă exterioară, apărată de câte un bastion pe fiecare dintre colţuri. Monumentul a fost complet reconstruit în anul 1625 de către autorităţile Principatului Transilvaniei.
În Cetăţuie s-a instalat în 1699 o garnizoană habsburgică, în perioada următoare fiind întreprinse lucrări de defrişare a viilor din jur. Câteva modificări au intervenit şi în perioada răscoalei curuţilor din 1704. Actuala configuraţie a fost definitivată pe parcursul lucrărilor de refacere ordonate de împăratul habsburg Iosif al II-lea, în anul 1773, când s-a ridicat turnul hexagonal alipit potcoavei centrale, precum şi clădirea cu două etaje de pe latura estică a nucleului cetăţii. Din secolul XVIII până în anul 1954 a funcţionat în cetate un penitenciar militar. Ulterior, între anii 1954-1975 ansamblul a fost transformat în depozit al structurii teritoriale a Arhivelor Statului. În anul 1981, după finalizarea unui proces de restaurare, obiectivul a devenit restaurant cu specific medieval.
