Elevii și părinții din România fug de învățământul profesional și tehnic din România, în timp ce acest tip de școlarizare reprezintă trei sferturi din învățământul liceal în țările occidentale. Cu toate că piața muncii duce lipsă crâncenă de meseriași, proporția învățământului profesional și tehnic este sub 10% în țara noastră.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, profesorul Marian Staș, expert în educație și fost consilier al ministrului Monica Anisie a explicat faptul că școala, ca sistem la ora actuală, le atrofiază elevilor instinctul autentic al muncii, să fie superficiali și să învețe din 2 în 3.
„Dacă spațiul public este poluat de mesaje otrăvite, atunci evident că relaționarea este foarte slabă, dar în momentul în care mesajul <<meseria este brățară de aur>> e transmis de Halep, de Țiriac, de Radu Timiș cu Cristim-ul lui, atunci înseamnă că povestea are greutate”, a explicat acesta,
Printre motivele principale pentru care elevii fug de învățământul profesional și tehnic se numără faptul că acest subiect are o reputație proastă ca fiind destinat persoanelor cu un statut secundar, totodată sistemul nereușind să creeze o ofertă potrivită secolului XXI pentru un astfel de învățământ.
„În Germania și Elveția, elevii își petrec cinci zile pe săptămână împărțite între școală și companii. Pregătire practică și teoretică, de aici importanța unui mesaj de tip Înveți, muncești, câștigi! Asigură condiţii foarte bune de contractare a practicii. Cu alte cuvinte, practică serioasă la locul de muncă, tutorat, mentorat, au maiştri cu care lucrează. Şi, în primul rând, adecvează profesiile la ceea ce înseamnă piaţa forţei de muncă”, a spus profesorul Marin Staș.
Companiile vor să angajeze persoane, însă în momentul în care găsesc oameni disponibili, acestia sunt slab calificați. Cu toate acestea, există exemple bune de școli profesionale, una dinter ele fiind chiar la Brașov, respectiv Școala profesională germană Kronstadt. Acestea au un impact mult mai puternic datorită companiilor puternice din oraș. În acest context, două treimi din oferta curriculară reprezintă intervenția și nevoile companiilor.
