
După mai mulți ani în care a fost ținut la sertar, proiectul amenajării unei parcări etajate în spatele Bibliotecii Județene pe Dealul Warthe revine în actualitate. Astfel, recent, urbaniștii Primăriei au emis un certificat de urbanism în vederea depunerii documentației pentru autorizarea construcției unei parcări și a unui acces în zona Pârâul Graft-După Ziduri.
Primăria Brașov a obținut încă din 2013 avizul de la Direcția Județeană de Cultură, care este de altfel cel mai important, pentru realizarea unei astfel de construcții. Potrivit conceptului prezentat la acea vreme, parcarea ar urma să aibă 348 de locuri, iar construcţia să se realizeze pe Dealul Warthe, exact în spatele clădirii bibliotecii.
Aceasta ar urma să fie integrată în peisaj şi singurele lucruri vizibile vor fi intrarea (care se va face din actuala parcare din Livada Poştei printre clădirea bibliotecii şi cea a transformatorului), dar şi lateralele fiecărui nivel, care vor fi dispuse în trepte. Acoperişul parcării va fi înierbat, astfel că zona va arăta în continuare ca un deal, dar în interiorul său vor fi amenajate cele patru niveluri, fiecare dintre acestea urmând să aibă o suprafaţă de aproape 3.000 de metri pătraţi.
Suprafaţa construită desfăşurată a înregii parcări va fi de 11.772, 72 mp, iar cele mai mule locuri de parcare, respectiv câte 96, vor fi fi la nivelele II şi III. La primul nivel vor fi amenajate şi opt locuri speciale destinate persoanelor cu handicap.



2 comentarii
Focile aplauda ca la circ
Nu stiu de ce edilii romani care au calatorit destul prin lume si mai ales prin lumea europeana pentru a acumula experienta si consistenta administrativa, nu pot prelua cateva din modelele de facilitati urbanistice mai mult ca sigur vazute prin diverse orase ale lumii.
In Franta spre exemplu in cele mai „complicate” aparent zone urbane, ultracentrale sau periferice, vezi garaje supraetajate, mai mici sau mai mari, in spirala (concentrice, rotunde) sau dreptunghiulare, de cate 4-5 nivele (functie de suprafetele disponibile pentru construit), inscrise aproape perfect in arhitectura locului, chiar daca acesta este dominat de cladiri ceva mai vechi sau ceva mai impozante sau mai „mignone” decat cele ale Brasovului.
Si pentruca locuiesc in zona, chiar daca este o proprietate secundara mostenita, dar foarte draga inimii si sufletului nostru de bucuresteni get beget, va dau exemplul nefericit din punctul meu de vedere, al strazii Rosiorilor, candva o zona linistita si super civilizata in care pur si simplu iti „facea bine” sa traiesti.
Strada, destul de ingusta de altfel a devenit de mai multi ani circulabila intr-un singur sens. Din pacate traficul a devenit in acelasi timp mult mai intens ca in anii precedenti, iar stationarea incorecta a unor masini „nerezidente” a devenit o regula mai mult decat stanjenitoare pentru proprietarii de case din zona. Absenta unor jaloane de protectie a trotuarelor face ca inclusiv „mastodonti” pe patru roti si nu numai sa parcheze direct pe trotuar, perpendicular pe casele oamenilor si fata de carosabil. Astfel circulatia pietonilor este de cele mai multe ori imposibila sau foarte dificila pe trotuare ei trebuind sa utilizeze partea carosabila. Nu mai vorbesc de impactul acestui tip de „parcare” asupra persoanelor cu copii, a celor in varsta sau a celor cu dizabilitati (nu putine in zona).
In plus, foarte deranjant si privativ este ca te trezesti in geamul casei, la o lungime de multe ori de o palma, cu „botul” unei masini, de ai putea sa-i speli fara efort, capota sau parbrizul.
In acelasi timp pe Intrarea Rosiorilor s-a infiintat si licitat o parcare publica stinghera si ineficienta, plasata si ea in ziduri si porti de case ale caror curti dau spre aceasta parcare.
Oare nu ar fi posibil ca edilii sa incerce formule mai adecvate pentru a (re)crea confortul si o viata nestrsanta si mai ales nepoluata inclusiv fonic proprietarilor din zona prin:
1. „Plantarea” unor stalpi/jaloane (exact ca pe marile si excelentele bulevarde ale Brasovului) de delimitare, marginire a trotuarelor (evident cu distantare in dreptul portilor de acces in curtile rezidentilor din Str.Rosiorilor) cu scopul de a impiedica urcarea si parcarea pe trotuar a masinilor;
2. Eventuala interdictie sau limitare la un max.de 2-3 ore (model Franta, Austria), a stationarii vehiculelor care nu apartin rezidentilor de pe Str.Rosiorilor;
3. Analizarea posibilitatii construirii pe Intrarea Rosiorilor, in locul actualei parcari, a unei parcari „de cvartal” / de zona, moderne , supraetajate care sa se inscrie „dimensional” si arhitectonic in contextul urbanistic zonal, inclusiv prin desfiintarea centralei termice locale, vechi si dezafectate, focar de insalubritate si uneori chiar de delicventa.
Cele de la acest punct, realizabile desigur fara „a jena” proprietatile si accesul la ele, care dau spre actuala parcare, precum si sub rezerva rezolvarii/clarificarii unor aspecte legate de proprietatea si/sau administrarea asupra spatiului imobiliar aferent in discutie.
O astfel de parcare urmand a nu fi inchiriata ci accesibila contra unor tarife stabilite pe ora, saptamana, luna sau ca abonament anual care poate sau nu sa fie reinoit prin acordul partilor implicate.
Sunt constatari si propuneri legate de confortul zonei, precum si de criteriile de definire moderne si actuale ale nivelului de viata.
Consider ca orasul Brasov merita o dezvoltare urbanistica nu numai moderna si eficienta (vizibila de altfel aproape la superlativ), dar si placuta si comoda locuitorilor sai, asigurandu-le un standard de viata la nivelul oraselor dezvoltate din Uniunea Europeana si placerea de a trai, locui si munci in Brasov.