Brașovul ar putea avea tren metropolitan în 2-3 ani. Cel puțin așa a susținut Tudor Măcicășan, unul dintre cei mai cunoscuți experți români în trafic și transport public, participant la Conferința Internațională de Politici Publice de Mediu, care are loc la Brașov, în cadrul Forumului Orașelor Verzi (FOV). Una dintre temele abordate este transportul alternativ, cu aplicație pe utilizarea trenului metropolitan.
În cadrul prezentării sale, Măcicășan a prezentat mai multe studii de caz pentru introducerea transportului metropolitan feroviar în mai multe orașe din România, trecând în revistă etapele, necesarul de investiții, dar și beneficiile pe care introducerea acestui sistem de transport le aduce pentru comunitate. Brașovul este unul dintre orașele în care, în această perioadă, se derulează o analiză detaliată cu privire la oportunitatea și soluțiile tehnice pentru introducere trenului metropolitan.
,,Primăria, pe de o parte, trebuie să pregătească materialul rulant și operatorul, unde există finanțări, proiect la care lucram. Pe de altă parte trebuie să lucreze activ cu CFR Infrastructură, Ministerul Transporturilor implicit, să amenajeze noile puncte de oprire, care sunt în curtea CFR Infrastructură, dar trebuie amenajate mai ales de primărie, pentru serviciul pe care o să-l opereze și aici un parteneriat este cheia. Nu vorbim de gări, în nici un caz, ci de niște stații minimale, similare cu stațiile de autobuz, unde să existe un adăpost minimal și o infrastructură de taxare. Cred că primele servicii ar putea circula în doi-trei ani. O achiziție de trenuri e un lucru extrem de complex, dacă merg prost lucrurile, se contestă și se ajunge în instanță, se poate întinde mulți ani. De asta e important să se demareze cât mai repede toate procedurile, dar realist, dacă nu sunt probleme, în trei ani am putea avea trenuri metropolitane în jurul Brașovului. Reducerea numărului de mașini de pe străzi are legătură, pe de o parte, cu capacitatea trenurilor, pe de altă parte, cu cadența. La un serviciu mediu, cu un tren la jumătate de oră și garnituri de trei vagoane ar putea să ducă cel puțin două mii de oameni pe oră sens, dintre care, aș spune, că jumătate ar veni din rândul șoferilor uzuali, din rândul navetiști cu automobilul, iar jumătate din alte moduri de transport, mai ales transportul public existent, rutier. Un tren metropolitan ar face acea rută considerabil mai repede și mai mai puțin stresantă, un confort mai mare, și cu posibilitatea de a aduce o bicicletă sau un cărucior mult mai ușor. În principiu, un tren ar trebui să fie mult mai atractiv, dacă nu este operat greșit și are destule legături strategice în oraș, cu sistemul de transport de suprafață”, a precizat Măcicășan.
Acesta a mai precizat că transportul alternativ pe șine este „o oportunitate absolut neexplorată încă în România”.
„Românii își iau mașini pentru că orașele sunt planificate mai ales pentru mașini. Mobilitatea alternativă trebuie, prin planificare, să schimbe asta și să înceapă să ofere soluții viabile. Cât timp construim orașe cu drumuri mai multe, parcări mai multe, și, în esență, mai mult loc pentru mașini, nu ne putem aștepta la bicicliști, pietoni și tramvaie”, a mai spus acesta.
În cadrul Conferinței au mai vorbit ambasadorul Elveției, ES d-nul Arthul Mattli, cât și specialiștii în mobilitate urbană, care au avut aceeași concluzie: transportul feroviar urban și metropolitan este una dintre cele mai bune și realiste soluții pentru a reduce circulația rutieră și, implicit, pentru a reduce poluarea.
Conferința Internațională de Politici Publice în domeniul Mediului este organizată de Primăria Municipiului Brașov, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Asociația Municipiilor din România și Consiliul Județean Brașov. Conferința beneficiază de Înaltul Patronaj al Președintelui României.
