Ambrozia este în plin proces de înflorire. Această plată este una dintre cele mai invazive și alergene buruieni care pot fi văzute pe marginea tuturor drumurilor din România, dar mai ales pe terenurile neîngrijite din oraș.
O singură plantă matură poate elibera câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe. Ele își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. În lunile august-septembrie, planta își atinge perioada maximă de polenizare, care se întinde până la sfârșitul lui octombrie.
Ministerul Sănătății avertizează că ambrozia produce o cantitate mare de polen, care conține multiple fragmente extrem de alergizante. În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani, respectiv 3-4 ani. Astfel, simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Există cazuri când chiar și copiii de 6 luni au prezentat rinită alergică indusă de polenul de ambrozie.
Cum se manifestă sensibilitatea la ambrozie?
Medicii susțin că sensibilitatea la ambrozie se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjuctivită și astm, dar pot apărea și simptome precum urticaria. Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt:
- Strănut;
- Mâncărimea nasului și a ochilor;
- Nas înfundat permanent;
- Congestie oculară;
- Lăcrimare.
Simptomele astmului constau în episoade de tuse și dificultăți în respirație.
„Ce este important de știut e că masca aceasta de protecție pe care am purtat-o noi toată perioada asta cu pandemia, ajută un pic și la evitarea contactului cu particulele astea de la ambrozie și ajută să se simtă un pic mai bine. De vindecat nu se vindecă. Avem la îndemână tot felul de medicamente antialergice. Există de la clasicile antihistaminice până la medicamente mai noi care pot fi utilizate astfel încât simptomatologia să fie redusă”, a declarat pentru TVR Eva Cristescu, medic de familie.
Din peste 9.000.000 de persoane, populația activă a României, peste 482.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie. Majoritatea prezintă rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm.
Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozie de 5,35% în populația activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat. Se estimează că populația expusă la polenul de ambrozie atinge 6 milioane. Majoritatea se află în vestul țării, în timp ce celelalte regiuni sunt mai puțin afectate.
Modalități de eliminare a ambroziei
Ambrozia poate fi eliminată în mai multe feluri. Când buruiana este răspândită pe suprafețe mai mari, se pot aplica erbicide începând de primăvara devreme, când aceasta are 10-15 cm. În cazul existenție unor focare izolate, buruiana poate fi smulsă relativ ușor folosind mănuși de protecție pentru evitarea iritațiilor, distrusă cu sapa sau prin secerare, potrivit g4media.ro.
Cositul mecanic sau manual trebuie efectuat cât mai aproape de suprafața solului în vederea distrugerii tuturor ramnificațiilor care pornesc din tulpina principală. În caz contrar, doar tuplina principală va fi distrusă, iar restul ramificațiilor se vor dezvolta, vor înflori și vor produce în continuare polen. Se recomandă cositul repetat de 2-3 ori pe an. Lucrările de combatere se repetă în fiecare an, până la eradicarea completă a buruienii.
Amenzi pentru cei care nu elimină ambrozia
Proprietarii terenurilor pe care crește ambrozia sunt obligați prin lege să o elimine. În caz contrar, aceștia pot primi amenzi între 1.000 și 5.000 de lei dacă sunt persoane fizice și între 5.000 și 20.000 de lei dacă sunt persoane juridice. Cei care pot acorda amenzile sunt reprezentanții primăriilor, ai Poliției Locale sau ai Gărzii de Mediu.
