Proiectul de construire a unei parcări subterane în fața gării și a unor pasaje pietonale care să subtraverseze bulevardul Gării a fost aprobat de Comisia de Circulație din data de 25 noiembrie anul trecut, acum ajungând în faza obținerii autorizației de mediu. Valoarea investiției se ridică, potrivit documentației depuse la Agenția de Protecție a Mediului, la 40,560 milioane de lei (8,1 milioane de euro). Construcția acesteia ar urma să dureze 24 de luni din momentul începerii lucrărilor.
Investiția are ca obiectiv eliminarea traficului din fața gării și amenajarea unei zone pietonale, cu alei și zone verzi, care să transforme această poartă de intrare în oraș într-un loc mult mai primitor. Proiectul de construire a parcării subterane se corelează și cu proiectul de amenajarea a unui nou terminal de transport, în zona din stânga gării (înspre centrul comercial Unirea), proiect pentru care s-a obținut autorizația de construire.
Conform proiectului studiului de fezabilitate, parcarea va avea 3 niveluri subterane, cu 501 locuri, dintre care 151 de locuri la primul nivel subteran, 175 de locuri la cel de-al doilea și 175 de locuri la cel de al treilea.
La primul nivel subteran vor fi amenajate 20 de locuri de parcare pentru persoane cu probleme locomotorii și 55 pentru autoturismele electrice, în prima fază, urmând o extindere cu încă 50 de locuri pentru autovehicule electrice și 6 locuri pentru autoturismele cu GPL.
Dimensiunile locurilor de parcare vor fi de 2.50m x 5.00m, cu excepția celor dedicate persoanelor cu deficiente locomotorii, care vor avea dimensiunile de 4,0 x 5,0 m. Circulația va fi dirijată pe sensuri unice iar lățimea căii de circulație va fi de 6.00 m, inclusiv o zonă marcată, cu lățimea de 80 cm, destinată exclusiv traficului pietonal, la fiecare nivel.
Cele două pasaje subterane vor face legătura între zona gării/parcarea subterană și trotuarele de pe bulevardul Victoriei, unul la blocul „Căprioara“, iar celălalt la Piața Dacia. Pasajele vor avea o lățime de 5.00 m și o înălțime de 2,50 m.
Corelare cu traseul pentru biciclete
Propunerea proiectantului, după ce a corelat acest proiect cu cel al traseului 1 de biciclete, este ca trecerea de pietoni dintre hotelul Kronwell și blocul „Căprioara“ să rămână funcțională, iar cea spre Piața Dacia să fie desființată.
Parcarea va fi închisă la partea superioară de o dală urbană cu spații verzi și zonă pietonală. Spațiul propus se amenajează în fața Gării, în continuarea trotuarului pietonal, către o piațeta pietonală de tip dală urbană.
Dala urbană a fost configurată ținând cont de poziția față de Gară și de fluxurile de circulație pietonală care converg către aceasta. Fluxurile de circulație sunt generate de nodurile de evacuare din parcarea subterană, de circulație pietonală ce leagă trotuarele existente și de accesurile către pasajul pietonal ce facilitează traversarea Bulevardului Gării.
Spațiile de la nivelul dalei urbane au fost gândite astfel încât să creeze mai multe zone de odihnă, cu perspectivă directă către Gară.
Pavajul propus conturează diferite tipuri de spații și locuri de odihnă și ajută la direcționarea pietonilor.
Monumentul din fața gării va fi mutat
Monumentul aflat pe teren va fi relocat în spațiul central al dalei urbane, în axul Gării. Pavajul din jurul monumentului este diferit, pentru a marca poziția acestuia și a delimita o zonă de odihnă în jurul lui.
Pe spațiul verde vor fi plantați arbuști de talie mică și medie, în sol vegetal sau în jardiniere.
Nodurile de evacuare și acoperirea căilor de acces către pasaj de la nivelul dalei urbane sunt realizate din sticlă, pentru a nu obtura perspectiva asupra Gării.
Brașovul – Trei mașini la zece locuitori
Potrivit Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Braşov 2030, la nivel european, Braşovul şi aria sa de influenţă se definesc ca fiind o arie urbană funcţională, participând ca actor-cheie la politica de coeziune naţională şi regională. Prognozele privind coeziunea economică, socială şi teritorială făcute la nivelul Uniunii Europene indică, la nivelul anului 2020, o importanţă majoră a ariilor metropolitane din România, cu accent pe localităţile Braşov, Bucureşti şi Constanţa.
Municipiul Braşov participă în cadrul mai multor proiecte internaţionale şi europene şi întreţine relaţii de parteneriat şi de cooperare cu 9 oraşe precum şi cu alte 4 regiuni. În context regional, în cadrul Regiunii Centru, Braşovul a preluat rolul unui motor de dezvoltare, aflându-se în competiţie permanentă cu Sibiul. Braşovul este centrul economic al Regiunii Centru. Municipiu de rang I şi singurul Pol Naţional de Creştere din Regiunea Centru (Legea 315/2004), Braşovul are cel mai mare grad de urbanizare din regiune (74,7 %), ocupând primul loc în termeni de PIB/locuitor şi ai productivităţii muncii.
Municipiul Brașov este amplasat pe coridorul paneuropean IV, la intersecția a 7 drumuri europene, naționale și județene și asigură posibilitatea de legătură cu orice destinație din țară.
Momentan există o capacitate redusă a infrastructurii de transport raportată la cerințele traficului actual și mult mai agravant al celui de perspectivă. Municipiul Brașov ocupă locul patru, la nivel național, în topul deținătorilor de autoturisme, cu 307 mașini la mia de locuitori conform datelor statistice din domeniu din 2016. Eliminarea timbrului de mediu de la data de 1 februarie 2017 a dus la mărirea semnificativă a parcului auto și implicit la creșterea autoturismelor aflate în trafic până la nivelul la care rețeaua stradală se apropie de nivelul de congestie.
În condițiile creșterii constante a numărului de autoturisme individuale, atât ale rezidenților cât și ale turiștilor care vizitează orașul, modelul actual de trafic și-a atins limitele și nu mai dispune de capacitate de extindere. Acest fapt este confirmat de aspecte precum creșterea rapidă a valorilor de trafic, creșterea duratei de deplasare, depășirea capacității parcărilor, formarea de ambuteiaje, în special la orele de vârf, existența unor puncte negre cu risc ridicat de accidente rutiere, creșterea valorilor NOx, PM10, etc.
Rețeaua stradală se apropie de congestie datorită volumelor mari de trafic cât și structurii sale. Datorită structurii geografice a municipiului, rețeaua de drumuri se organizează pe o serie de artere principale care se conectează la secțiunea radială interioară și exterioară din jurul centrului orașului, format în zona Cetății medievale a Brașovului, caracterizat de străzi înguste și clădiri de patrimoniu național și local. Pe de altă parte, creșterea calității vieții în Municipiul Brașov are ca efect și dorința de a fi mobil (către și dinspre locul de muncă, zone de relaxare, zone comerciale, etc) în condiții de siguranță și confort.
La nivelul Municipiului Braşov se constată o lipsă acută a locurilor de parcare, atât pentru posesorii de autoturisme din localitate, cât şi pentru turiştii care vizitează oraşul.
Există o preocupare permanentă la nivelul administraţiei publice locale, de a găsi noi oportunităţi pentru construcţia de parcări, astfel încât această cerinţă să fie satisfăcută într-o perioadă de timp cât mai scurtă.
Astfel, a fost identificată o zonă care deserveşte Gara Brașov. Importanța zonei Gării Braşov este una ridicată la nivelul Municipiului Braşov. Datorită localizării relativ centrale, Gara Braşov constituie un punct de legătură cu majoritatea cartierelor braşovene.
În prezent circulația intensă din zonă produce o poluare imensă, având în vedere numărul relativ mic de locuri de parcare în zona Gării.
Necesitatea investiției rezultă din lipsa unui număr suficient de locuri de parcare în zona Gării cat şi din necesitatea reamenajării din punct de vedere urbanistic a acestei zone a municipiului în scopul creşterii atractivității acestuia, atât pentru cetățenii săi, cât şi pentru dezvoltarea potențialului turistic.
Deoarece în viitorul apropiat se preconizează a se construi Terminalul de transport urban în Gara Braşov, este necesară construirea acestei parcări, astfel încurajându-se utilizarea sistemului de transport public, cu un impact direct asupra calității vieții în Municipiul Braşov prin scăderea emisiilor poluante generate de traficul urban, dar şi prin eliminarea congestiilor.
