Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a anunțat că fondurile alocale zonei de Oncologie prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se vor îndrepta către 3 sectoare. Dintre acestea, cel mai important este cel are vizează o parte de screening pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin. Astfel, mai multe caravane medicale vor merge în comunitățile defavorizate, unde accesul la servicii medicale, inclusiv de prevenție, este foarte scăzut.
„Ținta este să obținem o scădere a incidenței, a mortalității, astfel încât trebuie să existe și o arondare la centre regionale, iar toți pacienții identificați să poată avea acces facil și real la serviciile medicale necesare ulterior diagnosticării”, a declarat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Declarația a fost făcută în cadrul conferinței proiectului „Împreună învingem cancerul”, dedicată identificării măsurilor ce pot ajuta la implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului. Evenimentul a fost organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și revista Politici de Sănătate.
Modernizare pentru 30 de unități medicale în ambulatoriu
Un al doilea punct se referă la investițiile în structură. Se pare că există deja o listă de 49 de unități medicale, din care 25 vor fi adresate cu proritate.
„Între acestea, unitățile care vizează strict zona de Oncologie sunt Institutul Regional de Oncologie Timișoara (spital nou), Spitalul Județean de Urgență Giurgiu (presupune, într-o primă etapă, secții de Oncologie și Cardiologie). Spitalul de Copii Victor Gomoiu din București (un nou centru de excelență în oncopediatrie), Spitalul Județean de Urgență Arad (secție nouă de radioterapie), Policlinica municipală din Constanța (zonă nouă de Oncologie), Spitalul Județean de Urgență Alba- Iulia (relocarea și modernizarea secției de Oncologie), Spitalul Județean de Urgență Pitești (laborator de radioterapie). De asemenea, mai vorbim și de o modernizare de aproximativ 30 de unități medicale în ambulatoriu”, a mai spus Andrei Baciu, potrivit hotnews.ro.
3,5% dintre româncele cu cancer la sân, diagnosticate în stadiul 0
Punctul al treilea se referă la resursa umană, cuprinzând programe ample de formare pentru medici și asistente din mai multe specialități, inclusiv Oncologie.
Peste 73% dintre româncele cu cancer de sân sunt diagnosticate în stadiile 2 și 3 ale bolii, 4,4% sunt diagnosticate în stadiul 4 și doar 3,5% în stadiul 0, respectiv 18,6% în stadiul 1. Pentru a avea un diagnostic de certitudine, aproximativ 40% dintre persoanele cu cancer de sân au fost nevoite să plătească din buzunar investigațiile imagistice necesare, arăta un studiu realizat anul trecut de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație ce reprezintă bolnavii cronici din România.
Cancerul la sân, a treia cea mai întâlnită formă de cancer din țară
În anul 2020, potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, cancerul de sân reprezenta a treia cea mai întâlnită formă de cancer în România, cu o pondere a cazurilor noi de 12,2% (12.085 cazuri noi), imediat după cancerul de colon (13,1%; 12.938 cazuri noi) și cancerul de plămâni (12.3%; 12.122 cazuri noi).
Potrivit celui mai recent sondaj Eurostat, România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani.
În ceea ce privește cancerul de col uterin, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la incidenţa şi mortalitatea provocate de această boală.
Câți bani merg către screeningul pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin
Dan Dumitrescu, secretar de stat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că pentru domeniul de sănătate să existe un Program operațional dedicat 2021- 2027, care are o alocare consistentă – 4 miliarde de euro (fonduri nerambursabile și contribuția de la bugetul de stat). Sumele grupează intervenții din zona investițiilor în infrastructură și dotări, cercetare sau digitalizare, dar și măsuri FSE- elaborare de ghiduri, proceduri, studii care să asigure fundamentarea de costuri ale serviciilor decontate din fonduri publice sau măsuri de formare profesională pentru cadrele medicale sau non- medicale.
La momentul inițierii POS, nu exista la nivel național un document strategic, cum este acum Planul Național de Combatere a Cancerului, a arătat secretarul de stat Dan Dumitrescu.
În domeniul combaterii și controlului cancerului, Programul de Sănătate este aliniat la toate inițiativele de elaborare a Planului european de combatere a cancerului și încorporează acum, pe domeniile pe care le finanțează, întreg lanțul de servicii și măsuri: de la prevenție la diagnostic, tratament și până la paliație, potrivit secretarului de stat din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Integrarea serviciilor astfel încât pacienții să beneficieze de un parcurs corect, continuu, nefragmentat reprezintă o prioritate a noului program de sănătate. Deoarece POS este la a doua rundă de discuții și negocieri cu reprezentanți ai Comisiei Europene, lansez invitația către experți și factorii interesați de a discuta mai aprofundat pe tema alinierii acestor două documente, inclusiv prin organizarea unor întâlniri interinstituționale.”
Pentru a evidenția importanța acordată măsurilor de combatere a cancerului, programul de Sănătate a elaborat un număr de operațiuni de importanță strategică, demonstrând atenția ce va fi acordată acestor proiecte pe parcursul implementării măsurilor, a explicat Dan Dumitrescu:
- „Investiții în infrastructura publică: finanțare pentru activități medicale de tip ambulatoriu sau acordate de asistență medicală extinsă. Vor fi prioritizate unitățile sanitare publice, care vor implementa programe de screening populațional, dar și de diagnostic și tratament. Sumele prevăzute se ridică la aproximativ 200 milioane euro.”
- „Măsuri FEDR, dar și FSE: vor continua toate programele de screening pe care le-am început ca pilot în perioada trecută. Pentru screeningul de cancer uterin vom avea aproximativ 170 de milioane euro, pentru cancerul mamar – 120 de milioane euro, pentru cancerul colorectal – 120 de milioane euro.”
- „Dorim să investim în echipamente care să faciliteze o mai bună diagnosticare, atât prin investiții în aparatură, cât și prin investiții în laboratoarele care vor furniza serviciile de screening. Am extins, în același timp, lista domeniilor de diagnosticare, iar ca noutăți, vom avea programe de screening pentru cancerul de prostată (aprox. 10- 11 milioane euro), cancerul pulmonar (aproape 10 milioane euro), cancerul de cap și gât și programe de testare genetică (25 milioane euro).”
- „Investiții de tip FEDR de aproximativ 110 milioane euro- vor fi finanțate institutele oncologice. Sperăm să reușim finanțarea unui centru de excelență în protonoterapie. În același timp, vor fi dotate și celelalte institute oncologice care nu vor reuși să devină beneficiare ale proiectului mare de protonoterapie.”
- „POS: se dorește inversarea piramidei serviciilor de sănătate. Scopul măsurilor prevăzute în acest program este de a asigura un acces mai bun la serviciile medicale de prevenție, dar și la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea afecțiunilor cronice.”
