După perchezițiile din 11 mai de la Serviciul Public Local de Termoficare Brașov, procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov au dispus, printre altele, punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a mai mult persoane din conducerea institiuției pentru abuz în serviciu și fapt de corupție. Ulterior, în august, procurorii au decis trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, atât a directorului suspendat Mircea Marin, cât și a directorului adjunct Gheorghe Corboș și l-au pus sub control judiciar pe șeful Serviciului Administrativ din cadrul SPLT, Mihaela Elena Mesaroș.
Avocatul directorului supendat al SPLT, Constantin Florin Durgheu, susține însă că DNA l-a acuzat pe directorul SPLT Brașov de încălcarea Legii nr. 98/2016 – Legea Achizițiilor Publice, deși era evident încă de la începutul cercetărilor în acest dosar că sunt incidente dispozițiile Legii nr. 99/2016 – Legea privind Achizițiile Sectoriale.
Motivarea corectă a soluției de condamnare, o „misiune imposibilă”
„Faptul că, la finalul urmăririi penale, procurorul anchetator a recunoscut prin emiterea Rechizitoriului că apărarea a avut mereu dreptate și că legea aplicabilă este cea care vizează achizițiile sectoriale, nicidecum achizițiile publice, nu a avut, din păcate, nicio repercusiune pozitivă asupra inculpatului MARIN IONUȚ MIRCEA, acesta fiind menținut în continuare în arest preventiv, în special prin voința supremă a magistraților Curții de Apel Brașov. Chiar dacă este ilegală, voința magistraților Curții de Apel Brașov, Tribunalului Brașov și, mai nou, Tribunalului Covasna de a-l menține pe inculpatul MARIN IONUȚ MIRCEA în arest preventiv este de înțeles din punct de vedere tactic deoarece, menținându-l în arest preventiv o perioadă cât mai îndelungată, aceștia speră să-l determine să clacheze și să meargă pe procedura abreviată, scăpându-i de misiunea imposibilă de a motiva corect soluția de condamnare a fostului Director al SPLT Brașov. Este important de subliniat faptul că, prin prelungirea nefondată a măsurii arestării preventive, în mod succesiv, inculpatul MARIN IONUȚ MIRCEA este în executarea anticipată a pedepsei care, din perspectiva magistraților de la Curtea de Apel Brașov și de la instanțele subordonate, inclusiv a magistratului de la Tribunalul Covasna, va veni cu siguranță, sentința de condamnare fiind în redactare deși procesul pe fondul cauzei nici măcar nu a început, fiind în faza Camerei Preliminare”, a spus avocatul într-un articol publicat de Lumea Justiției.
Plângere depusă la CEDO
Acesta a mai adăugat faptul că Mircea Marin nu are cum să scape de condamnare din moment ce, magistrații Tribunalului Brașov ar fi validat în mod nelegal mai multe acorduri de recunoaștere a vinovăției încheiate între DNA și mai multe persoane care au fost cercetate în acest dosar. „Acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost încheiate și validate în mod nelegal, deoarece magistrații Tribunalului Brașov nu au dispus confiscarea de la mituitori a sumelor ce formau obiectul mitei pe care ar fi primit-o inculpatul MARIN IONUȚ MIRCEA. Din moment ce sumele nu au fost confiscate de la mituitori deși acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost validate de către magistrații brașoveni, este evident că ele urmează a fi confiscate de la persoana care se presupune că a luat mita, respectiv de la inculpatul MARIN IONUȚ MIRCEA. Nicio sumă de bani nu poate fi confiscată de la inculpatul MARIN IONUȚ MIRCEA în situația în care acesta ar fi achitat, motiv pentru care este evident pentru orice persoană de bună credință că, pentru a ieși din impasul generat de validarea nelegală a acordurilor de recunoaștere a vinovăției, magistrații brașoveni și magistratul de la Tribunalul Covasna TREBUIE SĂ-L GĂSEASCĂ VINOVAT ȘI, IMPLICIT SĂ-L CONDAMNE pe inculpatul MARIN IONUȚ MIRCEA”, a mai adăugat avocatul.
De altfel, Mircea Marin ne-a contactat și ne-a declarat că nu există probe pentru acuzațiile aduse de procurori, fiind catalogat pe nedrept drept „pericol public” tocmai pentru a putea fi ținut după gratii și a fi determinat să recunoască fapte pe care nu le-a comis și de care nu este vinovat. Acesta a mai adăugat faptul că s-a adresat și Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a demasca acest abuz al anchetatorilor și a se face dreptate în acest caz.
Ce acuzații îi sunt aduse directorului
Potrivit rechizitorului procurorilor, în sarcina directorului suspendat al SPLT s-a reținut comiterea infracțiunilor de: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, luare de mită, în formă continuată (două fapte), trafic de influență, cumpărare de influență și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
3 comentarii
Așa se face justiție in Romania: fraierii stau la pușcărie ca așa vor procurorii si jmekerii in libertate. Ca sa vor șefii procurorilor enumerați! Va fi un alt caz in care cineva va plăti pentru abuzurile magistraților. Și tare sunt curios sa vad cine va plăti la sfârșit aceste abuzuri!
Cine va plăti la sfârșit aceste abuzuri? Să văd, să vezi, să vadă, să vedem, să vedeți. Doar dacă poți și vrei!!! Va exista sfârșit? Cine a plătit până în prezent? Cine poate reclama/sesiza un abuz? Și cel care nu-l distinge/sesizează sau reclamă un abuz, n-a fost abuzat?
In perioada când exista Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție – SIIJ cunoscuta ca Secția Specială, abuzurile magistraților începuseră sa se diminueze, cum s-a desființat SIIJ, aflam din presa periodic de abuzurile unor magistrații care au jurat sa își exercite meseria drept si corect. Oare când justiția din România se va realiza corect fără abuzuri ? Oare când? Oamenii care nu sunt un pericol public stau in pușcării, iar cei care sunt un pericol public stau in libertate bine merci si se plimba fără restricții. Rușine !