Stațiunile de schi se vor confrunta în viitor cu o lipsă acută a zăpezii. Alin Burcea, președintele ANAT, atrage atenția asupra acestei probleme despre care se vorbește în Europa, după ce stațiuni din Austria și Elveția, cunoscute și apreciate pentru sporturile de iarnă, nu au mai avut parte de zăpadă.
„Una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm și cu care ne vom confrunta la turismul de munte e dispariția zăpezii. Când am fost secretar de stat, am avut un proiect, legea se numea super schi în Carpați și era domeniul schiabil Predeal-Azuga. Ne-am apucat și am făcut la Predeal zăpadă artificială, dar nu am dat atenție temperaturii’, a spus Alin Burcea, președintele ANAT în cadrul unei întâlniri cu presa de la București.
Burcea mai spune că problema lipsei zăpezii, un efect al încălzirii globale, începe să se discute și în Europa pentru că stațiuni din Austria și Elveția s-au confruntat cu lipsa zăpezii.
Poiana Brașov fără zăpadă?
Spre exemplu, în luna martie, în stațiuni din Austria, puțina zăpadă care se mai regăsea pe pârtii a fost înlăturată pentru a face loc sporturilor de vară. „Sezonul de schi s-a încheiat mai repede decât ne-am așteptat. De aceea, echipele noastre sunt deja pe pârtii și îndepărtează zăpada, astfel încât să putem începe ciclismul montan”, spune Karl Morgenbesser, operatorul de lift din stațiunea austriacă Sankt Corona am Wechsel, citat de Euronews.
Și schiorii din stațiunea Filzmoos, Austria, au fost dezamăgiți pentru că nu au avut decât o singură pârtie pentru schiat și asta pentru că temperaturile ridicate au topit aproape toată zăpada din zonă, vedem într-un clip Sky News. Și asta se întâmpla în primele zile din acest an.
Imagini dezolante au fost iarna aceasta și în stațiunile din Elveția. Cândva populare, pârtiile din stațiunea Dent-de-Vaulion din Munții Jura au fost pustii. Vremea neobișnuit de blândă i-a alungat pe pasionații de sporturi de iarnă și a forțat stațiunile de schi să se închidă în toată țara, scrie Reuters.
Elveția, o destinație majoră de schi, se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât rata medie globală, și asta parțial din cauză că munții săi captează căldura, a spus Grupul Interguvernamental al Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice într-un raport la începutul acestui an.
„Trebuie să găsim soluții. Ce facem dacă dispare zăpada în Poiana Brașov? Acum mai e o luna zăpadă, iar în zece ani cu siguranță nu o s-o avem nici pe aia. Trebuie să găsim la nivel de minister un proiect la nivel național. Cred că trebuie făcute aqua-park-uri, la Poiana Brașov am putea face un cazino”, este de părere președintele ANAT, scrie economica.net.
Cu ce se poate promova România. Revine Dracula?
Pentru că nu putem atrage turiști străini la schi, dar nici pe litoral, Alin Burcea spune că Dracula ar putea fi folosit pentru a-i atrage pe străini.
„Ca să poți să ieși pe piață, trebuie să ieși cu ceva ce nu au alții. E greu să ieși cu litoralul romanesc, pentru ca alții au mai bun. Putem să ieșim cu circuite excepționale cu care batem tot, și mai ales în zona asta de Ardeal, prin satele și orașele germane. Știu că spune o banalitate, dar avem Delta Dunării, e o singura deltă în Europa care e a noastră. Un proiect extraordinar, a fost cel cu Dracula, de care din păcate, din diverse motive, s-a ales praful. Dracula este un produs care se cunoaște în toată lumea. Noi trebuie să spunem Transilvania e în România, că toată lumea știe că e în Transilvania, dar nu că e în România. E un produs fenomenal, iar ideea de Dracula Park e foarte bună, iacătă venim cu o idee pe care alții nu o au. Trebuie să facem în principal, după pararea mea, circuite culturale; e greu să-i aduci la schi”, a mai spus Burcea.
Acesta mai spune că își dorește reînființarea Autorității Naționale pentru Turism (ANT) și care să aibă și un buget de promovare mai mare de cele două milioane de euro pe care le are acum. Bulgarii, mai spune Burcea, au un buget de promovare de 15 milioane de euro, în timp ce România nu a reușit să cheltuie nici banii alocați datorită procedurilor greoaie de achiziție.
Despre recentele campanii de promovare a României în Paris, Milano și Roma, unde mai multe autobuze au fost colantate cu imagini din România, președintele ANAT spune că sunt foarte bune, însă „doar o picătură în ocean”.
Un comentariu
Vă dați seama? Gigel ăsta e președintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism și habar nu are pe ce lume trăiește. De peste 20 de ani din ce în ce mai multe stațiuni montane din toată lumea investesc în trasee de mountain bike și în timp au ajuns să aibă considerabil mai mulți clienți vara decât iarna: Whistler-Blackcomb, Trois Valees, Saalbach-Leogang etc. Ăștia au răspunsul pe masă, dar nu sunt în stare să pună nimic în practică. La nivel de atitudine, mulți operatori din turism încă privesc mountainbikerii cu dușmănie, ca pe ceva nefiresc, când ăia vin și cheltuie bani la ei în localități. Când vine vorba de infrastructură sunt zgârciți neam: ”să ne facă altcineva trasee, să vină statul, guvernul, primăriile, să ni se facă gratis, noi doar să facem bani de pe urmă turiștilor”. Cam aici suntem la nivel de mentalitate. Un adevăr simplu e că toți proștii precum cel de mai sus ar trebui concediați pe loc și înlocuiți cu oameni mai tineri, care s-au școlit mai recent în turism. Că nu te poți dezvolta cu toate fosilele.