„Patinoarul gratis” vehiculat de primarul Coliban și de Fundația Țiriac pare să fie o afacere imobiliară de toată frumusețea: Blocuri cu 12 etaje, terenuri de tenis și un patinoar oferit gratuit Primăriei în schimbul drumurilor și utilităților

La Brașov, primarul Allen Coliban a propus Consiliului Local un proiect de hotărâre prin care municipalitatea ar fi urmat să opereze un patinoar construit de către Fundația Țiriac, destinat practicării sporturilor pe gheață, în special de către copii.

Subiectul a devenit de actualitate din momentul în care majoritatea din Consiliul Local a respins proiectul, declanșându-se un linșaj mediatic la adresa consilierilor locali.

În realitate, „Afacerea Patinoarul” pare a fi o afacere imobiliară realizată pe spatele brașovenilor plătitori de taxe și impozite, susține economistul Sorin Bâscă, candidat PSD la Consiliul Local Brașov.

Primul semn de întrebare – Amplasament secret pentru un proiect benefic comunității!

Întrebat find despre amplasamentul viitorului patinoar în plenul Consilliului Local, primarul Allen Coliban a răspuns că este confidențial. Același răspuns a fost dat și de către avocații fundației dezvoltatoare atunci când au fost interpelați de către consilierii locali.

„Un patinoar este cumva o chestiune care ține de siguranța națională sau de sistemul de apărare și ordine publică, astfel încât locația să fie secretă? Răspunsul este de o evidență care nu trebuie comentată, în sensul că municipalitatea nu ar fi putut, în mod legal, să își asume responsabilitatea unor investiții în rețeaua de drumuri și rețele de utilități pentru un amplasament „confidențial”. Investiții de ordinul milioanelor de euro, bani publici!”, mai spune Bâscă.

Acesta susține că a obținut informații din care reiese că locația patinoarului se află în municipiul Brașov, undeva între Cartierul Avantgarden și Centura Municipiului Brașov, pe o suprafață de 45.000 mp pe care nu există astăzi utilitățile necesare, nici pentru o bază sportivă, dar nici pentru altceva.

A doua întrebare – ce altceva s-ar mai putea construi acolo?

Răspunsul este pe buzele brașovenilor care urmăresc piața imobiliară locală! Este vorba despre un ansamblu imobiliar cu 621 unități locative.

Mai exact, trei blocuri în regim de înălțime P+8E+4 etaje retrase, blocul nr. 1 având 201 apartamente, blocul nr. 2 având 217 apartamente, iar blocul nr. 3 având 203 apartamente.

Pe lângă aceste funcțiuni, sunt prevăzute un pationar de 4.000 mp, o grădiniță/club sportiv de 670 mp, terenuri de tenis în aer liber pe 2010 mp, terenuri de tenis acoperite pe 2100 mp și o școală de 760 mp. Toate aceste funcțiuni sunt proiectate și vor rămâne private.

Suprafața desfășurată a spațiilor comerciale ar fi de 9.810 mp, în timp ce suprafața desfășurată a locuințelor din cele 621 unități locative ar fi 50.490 mp.

A treia întrebare – ce ar câștiga municipalitatea din acest proiect?

Răspunsul oferit a fost că ar câștiga dreptul de folosință pe o perioadă de 49 de ani asupra patinoarului. În realitate, municipalitatea brașoveană nu ar câștiga nimic, ci doar ar investi bani publici în branșarea unui proiect imobiliar privat la utilități.

Chiar și contractul prezentat consilierilor locali arată faptul că dreptul de proprietate asupra patinoarului ar rămâne al fundației, în timp ce municipalitatea ar rămâne doar cu un drept de folosință. Drept de folosință care ar putea fi revocat, potrivit aceluiași contract, cu o simplă notificare, respectiv cu un preaviz de 6 luni.

Mai mult, municipalitatea nu era în măsură să refuze primirea în folosință a bazei sportive, chiar dacă aceasta ar fi fost necorespunzătoare pentru desfășurarea activității.

Corelativ, municipiul Brașov și-ar fi asumat răspunderea pentru operarea, finanțarea, întreținerea, reparația și mentenanța patinoarului, în condițiile în care acest obiectiv nu ar fi intrat în patrimoniul municipalității niciodată.

A patra întrebare – ce alte avantaje se mai solicitau?

Răspunsul este că fundația dezvoltatoare cerea scutirea de la plata taxelor și impozitelor la bugetul local pe toată perioada valabilității contractului de comodat, adică 49 de ani de la data recepției.

Fiind un spațiu nerezidențial, cota de impozit anual care aplică asupra valorii impozabile a clădirii este de 1,8%.  Așadar 1,8% * 49 de ani= 88,2%, ceea ce înseamnă că la un cost, cu titlu de exemplu, de 100000 euro, Primăria Muncipiului Brașov ar fi trebuit să renunțe la sume cuvenite din impozite de 88200 euro. În condițiile în care dezvoltatorul ar fi beneficiat de drumuri și utilități edilitare realizate din bani publici, explică Sorin Bâscă.

Acesta adresează și două întrebări actualei administrații:

1. Era acest proiect un patinoar pentru copiii Brașovului sau o combinație imobiliară?
2. Este adevărat că dezvoltatorul proiectului respectiv era Octavian Morariu, afiliat al domnului Țiriac și rudă a doamnei Camelia Clem, partenera de viață a primarului Allen Coliban?