Una din trei fete care sunt, în prezent, mame sau gravide minore, din rândul unui grup considerabil care a luat parte la un studiu Salvați Copiii, a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau chiar mai puțin. Același studiu, prezentat joi de organizația citată, arată că, la nivel european, situația nașterilor în rândul adolescentelor din România este depășită, în gravitate, doar de cea înregistrată în Bulgaria și Georgia.
- Studiul a fost desfășurat la nivel național, pe un eșantion de 200 de tinere adolescente, atât mame, cât și fete însărcinate, provenind din 172 de localități. Potrivit unui comunicat Salvați Copiii, în rândul gravidelor minore participante, 80% au declarat vârste de 16-17 ani împliniți. În două situații, fetele însărcinate abia împliniseră 14 ani la data studiului.
- Majoritatea respondentelor (58%) se declară de etnie română; 40% dintre respondente au declarat etnie romă și 2% etnie maghiară.
Potrivit analizei, abandonul școlar are un rol-cheie în ceea ce privește natalitatea în rândul mamelor minore, mai mult decât sărăcia, iar mai puțin de 2 din 5 gravide minore continuă școala. Salvați Copiii:
- „Două treimi din totalul minorelor gravide sau mame care în prezent nu urmează o formă de învățământ au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul școlar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor (mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidență sau etnia).
- Doar 39% din gravidele minore și 24% dintre mamele minore continuă școala, majoritatea în regim de zi, ceea ce arată oportunitatea comunicării prin intermediul consilierului școlar sau dirigintelui.”
În acest context, Salvați Copiii spune că, din punct de vedere educațional, este necesară sprijinirea gravidelor și mamelor minore, de exemplu prin studii la distanță în regim online, „care să nu necesite deplasarea decât cu ocazia susținerii unor examene anuale de absolvire și care să permită fetelor finalizarea educației obligatorii”.
Cercetarea menționată arată că una din șase fete însărcinate nu au fost nici la medicul de familie, nici la ginecolog pe parcursul sarcinii. Iar în ceea ce privește contextul de viață, mai bine de o treime au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, iar diferența dintre ele și partener era de cel puțin 5 ani. În același timp, una din trei participante la studiu are mamă care, la rândul ei, a născut primul copil înainte de a împlini 18 ani.
Potrivit Salvați Copiii, „România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri”.
Situația la nivel UE:
- „Aproape jumătate (45%) din nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în ultimii cinci ani (2018 – 2022), România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani”.
Dinamica nașterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani (date Eurostat), conform Salvați Copiii:
- 2018: 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit 15 ani;
- 2019: 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;
- 2020: 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;
- 2021: 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;
- 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani.
