Consiliul Județean Prahova poate semna contractul de peste 500 de milioane lei pentru Centura Bușteni-Azuga cu antreprenorul prahovean CONI, după ce Curtea de Apel Ploiești a respins marți, 14 mai 2024 contestația depusă de Ozaltin (Turcia) și a menținut decizia CNSC, conform datelor pe care le-a consultat Economedia. Instanța a respins contestația la primul termen, anunță economedia.ro.
Din plângerea turcilor rezultă că, la Consiliul Județean Prahova, Comisia de Evaluare a respins oferta Ozaltin ca inadmisibilă, iar CNSC a menținut decizia, prin urmare prahovenii de la Coni care lucrează pe lotul 2 al Autostrăzii Moldovei (A 7) rămân câștigători.
La a doua licitație lansată pentru Centura Bușteni – Azuga, CJ Prahova a primit oferte de la Coni (România), Itinera Spa (Italia) și Ozaltin (Turcia), iar după mai multe amânări a desemnat câștigătoare oferta Asocierii CONI (Leader), SC GOTT STRASSE SRL,PERFECT CONSULT EUROPE S.R.L.,DRUM POD INVEST,”NVO „TRANSINZHINIRYNG” LLC, Automagistral – Pivden. În vară, CJ Prahova modifica „în timpul jocului” punctajul pentru oferta financiară, de la 70% la 40% iar CJ Prahova nu a anunțat public desemnarea CONI.
În contestația depusă la CNSC, Ozaltin acuză Consiliul Județean Prahova că i-a descalificat oferta și a derulat licitația cu evaluarea ofertei CONI netransparent. Totodată, constructorul turc susține că oferta prahovenilor trebuie descalificată pentru că nu ar respecta condițiile de calificare/ experiență similară în proiectare, iar oferta financiară nu este corelată cu cea tehnică.
Centura Bușteni – Azuga va avea un tunel cu o lungime de 90 de metri care subtraversează oblic DN 1 și Magistrala CFR București – Brașov, dar și un semitunel cu o lungime de aproape 150 de metri, parțial îngropat la intrare în Azuga, cele două lucrări de artă fiind printre cele mai dificile de pe traseul complet de 9 kilometri prevăzut pentru șoseaua care va funcționa ca o centură a celor două stațiuni, după cum a explicat Economedia. Traseul propus pentru drumul de descărcare are o lungime totală de 9,434 km și este structurat astfel:
– Tronson I: km 0+000 (intersecţie cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Sinaia şi Poiana Ţapului – DN 1, km 127+600) – km 1+600, lungime 1,60 km (extravilan);
– Tronson II: km 1+630 (ieşire din DN 1, km 128+300 prin dreapta) – km 6+760 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta), lungime 5,13 km (intravilan Buşteni);
– Tronson III: începe la intersecţia cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Buşteni şi Azuga – DN 1, km 133+550 prin dreapta, lungime 0,52 km (extravilan);
– Tronson IV: km 7+250 (ieşire din DN 1, km 134+050 prin dreapta) – km 9+434 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta).
Lucrări de artă prevăzute: pasaj peste râul Prahova şi CF km. 1+835 ÷ 2+445; pod peste râul Prahova la km. 2+665; pod peste râul Prahova la km. 2+955; pod peste pârâul Jepilor la km. 3+825; pod peste râul Prahova la km 4+195; subtraversare strada Zamora km 4+685; pod peste râul Prahova la km 5+495; viaduct km 5+955; pod peste râul Prahova la km. 7+165; subtraversare DN 1 și CF km 7+480 ÷ 7+530; pod peste râul Prahova la km 8+095; pod peste râul Prahova la km 8+255; pod peste râul Prahova la km 8+375; pod peste râul Prahova la km 8+515; pod peste râul Prahova la km 8+605; semitunel km 8+935÷9+075; pasaj peste râul Prahova şi CF km 9+085 ÷ 9+310”, arată nota de fundamentare.
Memoriul tehnic pe care l-a realizat proiectantul Irimat propune 10 poduri peste râul Prahova, un pod peste pârâul Jepilor, câte două pasaje peste râul Prahova și Calea Ferată (Magistrala 300) și două subtraversări: strada Zamorei și DN 1 – CF București – Brașov. De asemenea, la km 9 al centurii, la Azuga, va fi realizat un semitunel. Viteza de proiectare a drumului, specific pentru clasa III și zona de munte este de 60 km/h.
