Multă lume crede că Dacia 1100 a fost primul automobil românesc. Realitatea este însă alta. Povestea primului vehicul românesc datează din anii ‘40 atunci când, pe porțile fabricii Malaxa din Reșita, ieșea un automobil foarte interesant, de șase locuri, extrem de fiabil pentru acele vremuri și care s-a vândut excelent. Malaxa 1C a fost un proiect integral românesc care, din păcate, a fost preluat de sovietici și dus, cu tot cu fabrică, în URSS.
Primele mașini care au circulat în România au apărut destul de devreme, iar primul vehicul înmatriculat a fost un model FN Herstal. Se întâmpla în anul 1900. Cu toate acestea, pentru mulți zeci de ani, în România nu s-a produs niciun automobil, acest lucru întâmplându-se doar la finalul Celui De Al Doilea Război Mondial.
În 1945, la sfârșitul războiului, cunoscutul industriaș român Nicolae Malaxa credea că economia românească își va relua boom-ul din perioada interbelică, că americanii vor veni și vor investi în țara noastră. Avea planuri mari, iar unul ceva mai vechi dar cu potențial în perspectivele creșterii economice postbelice era construcția unui automobil românesc. Planul era unul deja cristalizat așa că, de la idee la construcția fabricii de automobile Malaxa din Reșița și dezvoltarea primului automobil aveau să treacă numai doi ani.
Proiectului primului automobil românesc era gândit de inginerii de la ASAM şi uzinele Malaxa din Bucureşti, alături de o echipă de ingineri sub egida lui Petre Carp, de la IAR Braşov. Producţia maşinii a avut loc la fabrica din Reşiţa, acolo unde se produseseră tancuri compacte sau şenilete, pe timp de război. Denumit Malaxa 1c, automobilul oferea un nivel înalt de confort și putea transporta până la șase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din față, sub capotă, unde se afla și roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe șasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Malaxa 1c avea cu motor cu 3 cilindri în stea, cu răcire forțată cu aer, motor capabil să dezvolte o putere totală de 30 cai putere și o viteză maximă de 120 km/h. La fel cum făcuse Tatra cu modelele sale şi VW cu Kafer-ul inspirat de la Tatra, soluția constructivă era „totul în spate”, motorul formând un tot cu diferențialul și cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg, împreună cu diferențialul și cutia de viteze ajungându-se la o greutate totală de 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon și acoperiș era lăsat un spațiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din față, de deasupra parbrizului și era canalizat prin acoperișul cu pereți dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Aparent, consumul de combustibil se ridica la cifra de 10 litri per 100 km parcurși.
Uzinele Malaxa își propuseseră să producă undeva la nivel de 800 de automobile pe an, o țintă incredibilă pentru acele vremuri, având în vedere condițiile economice grele de la finalul războiului. Din păcate, planurile de producție au rămas pe hârtie. Uzina a produs în jur de 200 de exemplare pentru că, între timp, puterea de la București s-a schimbat, iar sovieticii au pus mâna pe economia românească. Naționalizarea forțată a industriei românești a dus la închiderea fabricii Malaxa care a fost dezmembrată și transportată în URSS, cu tot cu planurile, documentația și soluțiile tehnice.
Legenda spune că un oficial din URSS, generalul Brejnev, ar fi fost transportat la Sofia cu o Malaxa 1C în acei ani şi ar fi fost atât de impresionat, încât el a devenit factorul care a grăbit şi determinat mutarea uzinei la Podgorie, în Urali, cu ideea ca Malaxa 1C să ajungă a fi produs acolo. N-a ajuns, fireşte, pentru că doar să naţionalizezi o fabrică şi să preiei utilaje şi schiţe nu e suficient, mai trebuie şi ingineri pricepuţi şi entuziasmaţi de acest proiect. Tocmai această mutare a fabricii, însă, a şi şters practic toate informaţiile documentare din arhivele româneşti, iar azi nu mai pare să fi supravieţuit nici un exemplar de Malaxa 1C, singurele amintiri vizuale fiind câteva fotografii.
