Românii nu sunt foarte interesați de colectarea selectivă sau de reciclare, arată datele unui studiu realizat de Kantar, privind eficiența Sistemului Garanție-Returnare (SGR). De altfel, chiar ministrul Mediului, Mircea Fechet, menționa, recent, că este în căutarea unei soluții pentru îmbunătățirea sistemului de colectare și de reciclare a ambalajelor. Astfel, conform datelor colectate de Kantar, în primele patru luni de la introducerea SGR, doar unul doar unul din patru români returnează constant ambalajele pentru a-și recupera garanția de 50 de bani. Unii dintre utilizatorii SGR spun că tonomatele fie sunt deja „pline”, iar pentru 50 de bani „nu merită efortul” să străbați orașul pentru a găsi un aparat funcțional.
Un sociolog susține că acest comportament al românilor are la bază un factor de care autoritățile ar trebui să țină cont când elaborează strategii, politici publice.
„Uneori, satisfacția personală face toți banii. Dacă aparatul acela este funcțional, accesibil ca distanță, iar dacă vede cu ochii lui ce se face din plastic în realitate, s-ar putea să nu îi mai pese că nu scoate mai mult de 50 de bani pe pet/ambalaj. Așa suntem noi, oamenii. Studiile arată că suntem motivați personal, apoi, financiar. Dacă facem un compromis, înseamnă că un factor personal ne-a determinat să alegem partea financiară. În cazul de față, strâng 10-15 ambalaje și fac 5-7 lei, pentru că este singura metodă de a pune pe masă o pâine. În aceste cazuri, cu siguranță, nu primează ideea „ce bine fac eu Mediului”, dacă reciclez plasticul. Concluzia e una, în opinia mea: dacă aleg să motiveze oamenii pentru diferite cauze, autoritățile să gândească metode care să ofere și satisfacție personală”, a precizat sociologul.
Patru luni de la implementarea SGR: 10% dintre ambalaje au fost reciclate
Conform studiului Kantar, doar 10% dintre ambalaje au ajuns să fie reciclate. O bună parte încă sunt în containerele din magazine, după recunoștea ministrul Mediului, într-o declarație de presă.
„Eu personal nu sunt mulțumit în legătură cu modul în care merg astăzi lucrurile. Mă așteptam la mai mult, să ne mișcăm mai repede, să nu mă sune comercianți care să îmi spună că stau de o săptămână cu sacii şi nu a venit nimeni să îi ia. Mă așteptam să nu existe astfel de probleme care țin exclusiv de viteza și de modul în care noi ne facem treaba”, afirma ministrul Mediului, Mircea Fechet, recent.
Mai exact, în patru luni de la implementarea a SGR, peste un miliard de ambalaje au fost puse pe piață, iar dintre acestea doar 100 de milioane au fost reciclate.
Cu plapuma plină de ambalaje. Psiholog: „Este vorba despre supraviețuire”
Cu toate acestea, există și cazuri când returnarea ambalajelor pentru 50 de bani se transformă într-o activitate „bănoasă”. Este și cazul unor cetățeni din județul Vaslui, care fac aproximativ 100 de lei pe zi din reciclarea pet-urilor. Au găsit și o metodă ingenioasă, astfel încât să nu facă multe drumuri pentru colectare: o față de plapumă pe care așază toate pet-urile strânse într-o zi, notează publicația „Vremea Nouă”.
Despre această situație, când unii „pierd”, iar alții „câștigă”, un psiholog spune că sunt comportamente firești, adaptate nevoilor de bază.
„O situație limită, de „criză” ne determină să găsim soluții. Este vorba despre supraviețuire. Se aplică și la nivel înalt: cine are interesul să facă bani din reciclarea ambalajelor va face, chiar dacă înseamnă că va pune piedici sistemului în ansamblul său”, e explicat psihologul.
SGR a fost implementat în România la sfârșitul lunii noiembrie 2023. Astfel, românii trebui să plătească o garanție de 50 de bani când cumpără o băutură îmbuteliată în ambalaje între 100 mililitri și 3 litri (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant.
Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți și va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial.
Un comentariu
Care comoditate c-a la Sadova judetul Dolj la Profi nu vrea sa le primească decât, când au ei chef și de exemplu uni părinți , bunici îi trimit pe cei tineri să-și recupereze garanția pe sticlă sgr iar amărâtele de angajate, angajați nu vor ca nu au chef și ăștia le pun la coșul de gunoi