Brașovul, de la dezastru la dezvoltare, văzut prin ochii unui specialist în urbanism și imobiliare. Ce s-a greșit în planificarea urbanistică, ce zone mai au potențial de dezvoltare și cum a refuzat Primăria Brașov un teren gratuit de 2 ha pentru un parc la IUS

După 1990, brașoveanul Cornel Răhăian a ales să activeze în mediul privat, ținând cont că în vremea comunismului orice inițiativă privată cu rol de a dinamiza economia era incriminată. A ajuns să fie un sprijin important apoi pentru cei care voiau să investească la Brașov și a reușit să aducă în județ afaceri ale unor companii mari, precum Reinert, Miele, Olympus, Terra sau Dräxlmaier. Din poziția sa s-a implicat atât în dezvoltarea privată, cât și în cea de infrastructură publică.

Absolvent al Facultății de Construcții Aeronave, Cornel Răhăian a activat ca inginer și șef de secție în cadrul IAR Ghimbav, până în septembrie 1991, când a decis că este vremea pentru o schimbare. Astfel, și-a început activitatea în domeniul privat, înființându-și prima firmă în domeniul telecomunicațiilor, care a avut numărul de înregistrare 100 la Registrul Comerțului Brașov, după căderea regimului comunist.

Investiții de anvergură aduse la Brașov

Companii precum Reinert, Miele, Olympus, Terra sau parțial  Dräxlmaier și-au deschis afaceri la Brașov cu sprijinul lui Cornel Răhăian. „Plecând de la un caiet de sarcini al investitorului, eu mă ocup de recomandare de amplasamente, securizare teren, prelucrare urbanistică a terenului (PUZ, PUD, AC), autorizație de dare în folosință, de funcționare și consultanță de orice natură. Acest lucru presupune ca, pe proceduri specifice, să poți avansa, până la un moment în care investitorul are produsul dorit în față și atunci poate opta pentru continuare sau nu, fără să riște”, a explicat antreprenorul într-un interviu.

Tot în această zonă de activități a început să coopereze cu foarte mulți dezvoltatori și sau investitori și în domeniul imobiliar din Brașov, precum și cu autoritățile locale din municipiu și județ.

Brașovul s-a transformat vizibil în ultimii 20 de ani, iar Cornel Răhăian este de părere că acest lucru se datorează în primul rând strategiei de dezvoltare adoptată de către administrația locală.

Brașovul trebuie totodată să învețe din greșelile altor mari orașe. În acest context, antreprenorul este de părere că investitorii din domeniul imobiliar au nevoie de susținere, respectiv de o abordare mai prietenoasă a inițiativelor din partea autorităților, dar și de un cadru legal favorabil. Acesta dă exemplul Capitalei, care de doi ani stagnează, din cauza unor motive  diverse, mai mult sau mai puțin plauzibile, în ceea ce privește eliberarea autorizațiilor de construire, la care se adaugă și suspendarea unor reglementări urbanistice, situație ce se reflectă și într-o scădere importantă a PIB-ului municipalității.

„Avem și exemple pozitive, Clujul sau Oradea. Subliniez faptul că Brașovul nu ar trebui să piardă poziția de top în acest domeniu, mai ales că cererea este în creștere față de oricare alte orașe ale țării, lucru care se poate demonstra simplu, nu prin valoarea efectivă a prețului mediu de vânzare-cumpărare a unui metru pătrat, ci prin rata de creștere a acestuia, care este cea mai mare din țară. Acest lucru înseamnă ori că a crescut cererea foarte mult, ori n-a mai ținut pasul oferta. Oferta este însă condiționată de foarte mulți factori, printre care și rapiditatea obținerii documentelor necesare unor edificări”, a explicat Cornel Răhăian.

Ce s-a greșit în planificarea urbanistică, dar poate fi evitat

În Brașov, fiind înconjurat aproape pe un semicerc din partea de Sud de munți, o dezvoltare urbanistică nu este posibilă decât spre nord, nord-vest și nord-est, spune antreprenorul.

Astfel, principala zonă de dezvoltare a devenit Tractorul – Rulmentul – Sânpetru, dar care nu a fost gândită de la bun început cu acest scop, respectiv în momentul când s-au făcut retrocedările de proprietăți din terenurile deținute de CAP Sânpetru, după cum subliniază brașoveanul. „Din această cauză, multe aspecte cu care orașul s-a confruntat ulterior, după începerea construcțiilor, au trebuit rezolvate venind din urmă, și nu cum era firesc, de la început. Aici mă gândesc, în primul rând, la rețeaua de străzi și de parcuri și mai ales conectarea acestor străzi cu restul orașului. De exemplu, pasajul hobanat, despre care eu cred în continuare că se va realiza, ar rezolva accesul înspre zona de nord, nord-vest pentru cel puțin jumătate din Brașov. În plus,  dacă se face și traversarea din Tractorul către Dedeman se mai deschide o abordare și dinspre vest spre această zonă de dezvoltare. Nu putem spune însă de zona Tractorul că este suprasaturată, un astfel de exemplu negativ fiind cartierul aviatorilor din Băneasa. Trebuie doar gestionată cu grijă. Nu s-a greșit, dar nu s-a știut de la început ce urmează să se dezvolte acolo. Lucrurile pot fi remediate, iar dezvoltarea viitoare poate ține cont de tot ceea ce a fost până în prezent. Tractorul «a fost salvat» la un moment dat și asta nu trebuie să uităm. Mă justific doar și numai prin faptul că este o zonă foarte atractivă astăzi, iar pe piața imobiliară, prețurile de vânzare-cumpărare per metru pătrat sau la închiriere sunt sensibil mai mari decât în alte zone, iar tranzacțiile se fac foarte repede”, a punctat Cornel Răhăian.

O zonă cu potențial de dezvoltare: Cucului

Acesta a adăugat faptul că o altă zonă cu potențial de dezvoltare din punct de vedere imobiliar este cea din vecinătatea străzii Cucului, unde, deocamdată, este un câmp, cum a fost practic și noua zonă rezidențială a cartierului Tractorul, dar unde Primăria poate face reglementări clare înainte să demareze diverse proiecte de construcții. „Este o zonă frumos amplasată, în proximitatea pădurii, cu deschidere către artera de vest, cu viitoarea conexiune la autostradă, unde Primăria ar putea face un program pilot de urbanism desăvârșit.  Sub aspect juridic nu va fi ușor, mai ușor sub aspect tehnic și estetic. Va fi una din viitoarele zone de dezvoltare ale Brașovului, de mare atractivitate, dacă se depășește provocarea juridică (regimul proprietăților). În direcția aceasta găsesc binevenită deschiderea Primăriei spre aprobarea unor investiții atât publice, cât și private în zona Bartolomeu – Cristianului, cât și degajarea zonei, pe cât posibil, de activitățile industriale, în contextul în care avem în lucru complexul sportiv, trei hoteluri pe cale de a fi realizate,  dar și o reconversie a zonei, care a început prin aprobarea a două PUZ-uri”, a subliniat antreprenorul.   

Un teren gratuit pentru un parc, refuzat

În ceea ce privește capitolul parcuri, Cornel Răhăian a observat faptul că Brașovul a început să se faulteze singur. Ținând cont că a colaborat cu dezvoltatorii ce dețin terenuri pe platforma Lemexim – IUS – Lubrifin în vederea implementării proiectelor acestora, specialistul a încercat să obțină cu titlu gratuit de la aceștia pentru municipalitate o suprafață de teren pentru amenajarea unui parc,, însă propunerea a fost refuzată de către oficialii Primăriei.

„Se face multă vorbire pe faptul că Brașovul nu ar avea suficienți metri pătrați de parc pe cap de locuitor. Să fie foarte clar, iubesc parcul mai mult decât orice, dovadă sunt zonele verzi de pe proprietățile mele. Eu cred că aici ne faultăm singuri. Pentru mine. Tâmpa este un parc, Warthe este tot un parc, drumul Crucur și chiar și cele două vechi halde de deșeuri din Triaj pot fi foarte bine transformate în parc și așa mai departe. Ca atare, am reușit să-i conving pe toți cei patru proprietari ai terenurilor care odinioară au aparținut IUS, Lemexim și Lubrifin (19,6 ha) să doneze domeniului public, într-o zonă dorită de Primărie, din toată suprafața lor, două hectare de teren pentru amenajarea unui parc foarte central în Brașov. Sunt de părere că dacă nu se poate obține 100%, este mai bine și 10% decât nimic. Cred în continuare în această variantă pentru terenurile de mai sus, cum cred că și în zona Rulmentul se poate realiza un super parc, acolo existând și un curs de apă, și o suprafață generoasă, cum cred, de asemenea, că nu orice intervenție pe un deal al Brașovului făcută cu responsabilitate este un afront adus zonei verzi”, a mai precizat Răhăian.