Brașovul, deconectat rutier și feroviar. Se poate dezvolta orașul fără infrastructură de transport?

Brașovul, cu așezarea sa strategică în centrul țării și un puternic avantaj turistic, a fost neglijat în ceea ce privește infrastructura de transport, mai exact conexiunile rutiere cu București și cu vestul țării. În lipsa acestora, orașul de la poalele Tâmpei nu își poate atinge potențialul maxim de dezvoltare.
Brașovul a devenit din ce în ce mai atractiv în ultimii ani: în 2023 a primit aproape 1 milion de turiști, plasându-se pe locul 3 în țară, după București și Constanța. De asemenea, tot mai mulți, inclusiv dezvoltatori și investitori, aleg să se mute aici, în orașul de la baza munților. „Ai muntele și tot ce vrei ca natură, transportul în comun mi se pare foarte bun. Chiar dacă schimb un autobuz, conexiunile sunt foarte bune și rapide. Orașul în sine e aerisit”, explică Szabolcs, un tehnician dentar de 42 de ani, pentru Europa Liberă România. El a locuit în mai multe orașe în trecut, printre care Timișoara și Cluj, dar a ales să rămână la Brașov. „Știu persoane care s-au mutat inclusiv din București în Brașov, tocmai pe ideea aceasta a nomazilor digitali, în care poți lucra de oriunde, știu și alții care au cumpărat o locuință aici ca investiție pentru a o da cu chirie”, spune și consultantul imobiliar Daniel Crainic.
Sectorul imobiliar s-a dezvoltat și el în ultimii ani, Brașovul devenind al doilea cel mai scump oraș în acest sens, după Cluj-Napoca. Prețul mediu pe metru pătrat ajunge acum la aproape 1.800 de euro, conform portalului Imobiliare.ro. Cele mai scumpe prețuri se regăsesc în centrul istoric, unde media este de peste 2.000 de euro/mp, în zona platformei Tractorul, și în Centrul Civic.
Conform Europa Liberă România, sunt patru mari proiecte de infrastructură prevăzute pentru zona Brașov – două rutiere, două de cale ferată. Toate sunt cuprinse în programul investițional strategic al României, Masterplanul Național de Transport 2021-2030, ca parte a unor coridoare de conexiune a României cu restul Europei pe direcțiile nord-sud, respectiv est-vest. Dintre cele patru, se lucrează pe toată suprafața doar la unul dintre acestea: modernizarea căii ferate Brașov-Sighișoara (129 de kilometri), începută în 2020, cu peste 400 de milioane de euro bani europeni. Viteza trenurilor ar urma să crească până la 160 kilometri la oră. Ionuț Ciurea speră ca acest proiect să fie finalizat în cinci-șapte ani.
Cât despre autostrada Brașov-Sibiu, se lucrează momentan (începând cu partea de proiectare, după care urmează execuția, ca parte a acelorași contracte, semnate deja) doar la secțiunea Sibiu-Făgăraș. Porțiunea Brașov-Făgăraș este încă în faza studiilor, conform Europa Liberă România. Autostrada ar urma să se prelungească și spre Bacău, creând astfel autostrada A13, dar studiile în acest sens abia dacă vor începe anul acesta.
Așteptată și amânată de aproximativ 20 de ani este autostrada Brașov-Comarnic-Ploiești, care ar conecta Brașovul de capitală, prin autostrada București-Ploiești, și de Portul Constanța, prin A2. Conform Europa Liberă România, completarea studiilor de fezabilitate și proiectul tehnic trebuiau să fie gata în septembrie 2023, dar termenul a fost prelungit până anul viitor pentru SF și până în 2026 pentru proiectul tehnic. După declarațiile lui Ciurea, „Dacă o să se facă Ploiești-Comarnic-Brașov în zece ani, e o minune”. Momentan, doar un segment de 6,3 km a fost deschis în 2020, între Cristian și Râșnov, iar un buget de 170 de milioane de euro a fost aprobat pentru investiția în segmentul dintre Cristian și Codlea, de 5,2 km.
Aeroportul internațional deschis anul trecut ar fi trebuit să aibă și el un impact pozitiv asupra dezvoltării orașului, dar momentan funcționează doar 12 ore pe zi, sub capacitatea la care a fost gândit, după cum scrie Europa Liberă România.
Având în vedere creșterea economică a județului Brașov de peste 11%, aproape dublă față de media națională, după declarațiile lui Marcel Ciolacu, municipiul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unor conexiuni rutiere stabile. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat și el că „În anii următori judeţul Braşov va deveni un nod important din punct de vedere şi al infrastructurii.” „Ar urma să devină ceea ce trebuia să se întâmple de mai demult”, a subliniat Grindeanu, adică să devină „un hub important în acest domeniu al infrastructurii”, motiv pentru care Brașovul are nevoie de proiecte și investiții de durată pentru a se dezvolta si a se conecta atât cu restul țării, cât și cu Europa.