
Cristian Iliescu, cofondator al businessului Artegianale, ce operează sub acest brand un bistrou şi un restaurant cu specific italian în Braşov, afirmă că oraşul de sub Tâmpa şi, de altfel, întregul judeţ, reprezintă cel mai important punct pe harta turistică a României, fiind ajutat de sezonalitatea mult mai redusă faţă de litoral.
„Cea mai bună lună totuşi e august. Sunt mai multe dimensiuni care se adună atunci. Diaspora vine acasă din diferite ţări, iar românii de aici îşi petrec vacanţele local. E greu în orice tur de ţară să nu ajungi şi în Braşov. Oraşul are o tradiţie lungă în zona ospitalităţii, o tradiţie de zeci de ani“, spune Iliescu într-un interviu pentru zf.ro, în proiectul „Braşov te inspiră!”
Antreprenorul adaugă că piaţa ospitalităţii din Braşov e mai dezvoltată decât cea din alte oraşe. Totuşi, loc de dezvoltare există.
„Suntem o piaţă tânără, o piaţă unde oamenii mănâncă în oraş de nici măcar o generaţie. În perioada comunistă, restaurantul era un turn de fildeş în care rareori se intra. Acum, îşi ia poziţionare europeană, de loc în care îţi treci viaţa. Dacă ne uităm la vestul Europei, vedem că şi în perioade mai grele, cumva, piaţa s-a adaptat.“
Dimensiunea socială e greu de obţinut altfel, afirmă antreprenorul. El a fost prezent în cadrul emisiunii Braşov te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.
„Că o să mâncăm mai puţină carne sau mai multă carne, că învăţăm să gătim produse mai locale în feluri mai îndrăzneţe, o să ne adaptăm. Cred că greul pentru industrie a fost saltul de la mâncatul acasă la mâncatul la comun.“
Moştenirea antreprenoriatului
Cristian Iliescu a crescut într-o familie în care a existat, aproape de când se ştie, o formă sau alta de antreprenoriat. Aşadar, faptul că e antreprenor a fost o moştenire naturală.
„Am crescut cu bunicii, iar bunicii mei au avut o pensiune la Predeal. Cumva, faptul că am migrat către ospitalitate a fost tot o alegere naturală. Artegianale este al patrulea proiect al meu în zona asta.“
A intrat în antreprenoriat la 23 de ani. Anterior, în timpul facultăţii, a avut mai multe joburi, dar nu în HoReCa. Primul pariu a fost un club de muzică live, unul dintre primele cluburi de profil din Braşov, afirmă el.
„În timpul facultăţii am prins tot boom-ul de regăsire a muzicii live. Ne-am bucurat cu toţii de ce însemna atunci pentru tineri să ai un band în faţa ta, să simţi vibraţia unei tobe. Am făcut un pariu foarte riscant la vremea lui – un club cu o tentă rock într-un peisaj dominat de electronic şi dance.“
A prins foarte bine din prima. Clubul există şi astăzi, doar că nu mai este în forma de muzica live. S-a adaptat la un program mai variat. A mers pe urma oraşului, care în ultimii 15 ani a cunoscut o creştere puternică a numărului de turişti – şi români, şi străini, afirmă antreprenorul.
„Îmi amintesc că în primii ani de club era ciudat când aveam un grup de oaspeţi străini, îi simţeam ca pe oaspeţi speciali.“ În ultimii ani, devenise aproape normal să fie zile în care limba majoritară să fie engleza.
„Braşvoul a devenit foarte cosmopolit şi internaţional. Aeroportul a ajutat – într-o anumită măsură – în acest demers şi, cu siguranţă, în următorii ani o să vadă o creştere a numărului oaspeţilor din străinătate. E greu să spui care e dimensiunea aeroportului într-o perioadă de avânt general al pieţei. Totuşi, e vizibilă o creştere a numărului de turişti străini“, spune Iliescu.
O nouă etapă
După era clubului, mai exat de la petreceri cu muzică live, antreprenorul a trecut la petreceri de nuntă.
„Am dezvoltat un spaţiu foarte frumos în afara oraşului, e vorba de Conacul Helsdorf. Am imaginat conceptul de nuntă la ţară, într-un decor feeric.“
Au fost şi încercări nereuşite. Al treilea pariu antreprenorial a fost un pub sportiv, pe stilul britanic. Acest business n-a mers, iar lecţia a fost aceea că nu era destul de autentic.
„Eu nu sunt un împătimit al sportului. În ceea ce priveşte primele două proiecte, am făcut exit din ambele. Acum, dincolo de Artegianale, mai am un mic salon de evenimente în afara oraşului.“
Artegianale a apărut în peisajul braşovean chiar la finalul pandemiei.
„Ne-a fost foarte frică, dar proiectul era început încă dinainte de criza sanitară. A fost un timing foarte nepotrivit.“
Au urmat anii de creştere ai ospitalităţii. Iar pentru Artegianale, şi 2024 pare a fi un an de glorie, menţinându-se traiectoria ascendentă.
„În 2024, noi am continuat să creştem. Totuşi, nu pot să zic că nu simţim tensiunea care pluteşte în aer. Chiar şi aşa, comportamentul oaspeţilor nu s-a schimbat foarte mult.“
Businessul Artegianale a pornit la drum cu un magazin gastronomic, cu brânzeturi artizanale şi cu produse de din carne mai deosebite.
„Eram pasionat de vin şi sunt şi în continuare. Am făcut şi ceva studii în domeniu.“De fapt, Artegianale a pornit cu gândul unui magazin de vinuri, dar unui pahar de vin bun, îi stă bine alături şi o brânză bună, spre exemplu. De acolo, s-a dezvoltat conceptul.
„Am amenajat o mică bucătărie în care am început să gătim parte din produsele pe care le aveam în vitrină. A fost o creştere foarte consistentă şi constantă, am avut o rată de retenţie a oaspeţilor foarte mare.“
A urmat dezvoltarea
Cristian Iliescu spune că România este una dintre ţările în care se mănâncă italieneşte foarte bine. Sunt multe restaurante, nu doar în Bucureşti, ci şi în restul ţării. Asta e şi datorită faptului că mulţi oameni care au lucrat în Italia s-au întors şi au adus cu ei cunoştinţe.
Cu primul Artegianale s-a poziţionat în zona de bistro. E vorba de localul de pe strada Lucian Blaga, de lângă Filarmonica Patria. A urmat un al doilea proiect, în centru istoric.
„Am fost parteneri în refacerea unei clădiri foarte frumoase de pe strada Mureşenilor.“
E o clădire care a fost lăsată 30 de ani în paragină, care suferise un incendiu în anii ’90. Până în 2019 nu s-a întâmplat nimic, iar ce a urmat a fost o muncă titanică, afirmă el. Proiectul a fost finalizat anul trecut.
„Am reuşit să păstrăm o parte din elementele iniţiale ale clădirii, am descoperit şi câteva tavane pictate, acoperite prin anii ’50. E greu de spus cât a fost investiţia totală în clădire, dar partea noastră depăşeşte 600.000 de euro.“
A rezultat un restaurant, tot sub brandul Artegianale. De data aceasta, meniul e mai complex, iar bucătăria e mai mare. „Nu mai avem zona de magazin şi winebar.“
În spatele restaurantului există o grădină a cărei amenajare nu e încă gata.
„Sperăm ca în toamna aceasta să finalizăm proiectul. Acolo o să fie un Artegenale Aperitivo, o zonă mai relaxată în care să poţi să savurezi un negroni după muncă.“
În total, inclusiv în grăvină, interior plus terasă, grupul Artegianale se va apropia de 200 de locuri.
„În zilele bune, avem 800-900 de oaspeţi.“
Cine sunt oaspeţii?
Majoritarea clienţilor sunt localnici. Pentru cină, la restaurant, de obicei, îţi trebuie rezervare.
„Turiştii nu au, de regulă, obiceiul de a face rezolvare în prealabil, mai ales că suntem în centrul istoric şi există multe restaurante în apropiere. De asta, dacă la prânz există un echilibru în sezon între turişti şi localnici, pe zona de cină sunt în special localnici, oaspeţi recurenţi.“
Plus că, Artegianale fiind un restaurant italienesc, nu e prima opţiune pentru turişti. E un obicei internaţional să mănânci local, afirmă cofondatorul businessului.
În Braşov nu sunt atât de mulţi turişti străini precum în Bucureşti, spune Cristian Iliescu. Oraşul nu are o viaţă de noapte cum are centrul Capitalei. Lucrurile sunt mult mai lejere, atmosfera este mult mai liniştită.
„Totuşi, Transilvania e un brand de ţară mult mai puternic decât am vrut vreodată să ne asumăm. De aceea, Braşov are un avantaj. Toată zona de Podişul Transilvaniei, în special zona aflată puţin mai la nord de noi, începe să aibă uşor-uşor eticheta de o Toscana a României. E o zonă care creşte rapid.“
Ceea ce s-a întâmplat în Viscri şi în satele de pe lângă e un exemplu că se poate şi că lucrurile merg într-o direcţie bună. Braşovul o să devină poarta Transilvaniei, crede el. Iar oaspeţii o să înţeleagă că Transilvania e mai mult decât Dracula.
„Suntem optimişti cu privire la apropierea autostrăzii de la Sibiu, pe tronsonul Făgăraş. De asemenea, cred că drumul de pe Valea Doftanei, care o să fie paralel cu cel de pe Valea Prahovei, o să ajute foarte mult. Turism fără infrastructură se poate, dar greu. La Braşov, reuşim să facem turism, dar infrastructura e depăşită de creşterea numărului de turişti.“
Ce urmează?
În domeniul ospitalităţii, o altă problemă e forţa de muncă. De la cel mai mic fast-food până la cel mai mare hotel, problema e aceeaşi – lipsa de personal. O veste bună e că unii români plecaţi se întorc în ţară.
„Post-pandemie, acest fenomen a accelerat. Inclusiv noi avem oameni care au venit din străinătate şi au rămas. Acum 15 ani era atât de mare diferenţa de venit între România şi Italia, încât nu se justifica. Era aproape imposibil aici să-ţi construieşti un viitor. Acum, diferenţele nu mai sunt atât de mari.“
Chiar dacă businessul merge bine, Cristian Iliescu spune că Artegianale e un brand prea tânăr ca să se gândească la o expansiune naţională.
„Momentan dezvoltăm zona de delivery. Ambele restaurante funcţionând la capacitate destul de mare, n-am putut să servim oaspeţii care îşi doreau să comande pentru la birou sau acasă. Vrem să deschidem această linie. O să continuăm cu divizia de catering, prin care să ne ducem să gătim la evenimente. Personal, îmi place mult şi zona de street food, cu care am putea intrăm la evenimente, la festivaluri. Cred că e un pariu bun“, conchide antreprenorul brașovean.

Un comentariu
Foarte frumoasa povestea … Dar de salariile oamenilor de ce nu l-ați întrebat ! Locația foarte frumoasă dar totuși vine o întrebare , că d se vor trece în acte salariile reale în acte!? pt fiecare lucrător fie el bucătar sau ospătar . De ce sunt mereu în căutare de oameni în bucătărie și nu numai !? In ce temperaturi lucrează acei oameni și ce beneficii au angajați care lucrează la temperaturi ridicate . Și aș mai întreba ,de ce fug majoritatea bucătarilor refuza să lucreze la ei ! Salariile mici !? Programul lung !? După cum știm deja oameni vorbesc între ei … Și-a pus vreodată întrebarea : bucătari vorbesc și spun problemele întâlnite la el în bucătărie și poate deacea refuza sa mai lucreze cu el și ca a ajuns sa extenueze oameni sub pretextul că eu te plătesc pe tine de ce să mai angajez altu !? Că și așa nu vezi că nu vine nimeni …