Credincioşii o sărbătoresc pe 14 octombrie pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Iaşului şi a întregii Moldove, iar tradiţiile, superstiţiile şi obiceiurile pentru această zi s-au păstrat de-a lungul timpului. De mai bine de 350 de ani, moaştele ei se află la Iaşi, fiind izvor de binecuvântare pentru toţi cei care o cheamă în rugăciune.
În calendarul creştin mai există o sfântă omonimă, care a trăit însă în secolul al II-lea şi a murit martiric, Sfânta Muceniţă Parascheva din Roma, prăznuită la 26 iulie şi este cunoscută în popor cu numele „Sfânta Vineri”. În limba greacă, numele Paraskeví înseamnă „vineri”, ziua în care s-a născut muceniţa din Roma, ai cărei părinţi erau de origine greacă. Astfel se explică asocierea numelor acestor sfinte cu ziua de vineri. Sfânta Cuvioasa Parascheva, ale cărei moaşte se află la Iaşi, este numită şi ea „Sfânta Vineri”, iar îndeosebi în Moldova a fost numită, „Vinerea Mare”, scrie observatornews.ro.
Tradiţii, superstiţi şi obiceiuri de Sfânta Parascheva
Potrivit credinţelor populare, în această zi este interzis să calci, să coşi, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie, altfel te vei trezi cu dureri de cap şi ochi. O altă superstiţie spune că printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie alimente „cu cruce”, precum nucile, castraveţii şi pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine.
Potrivit tradiţiei, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă eşti însărcinată, este recomandat să împarţi din bucatele tale cu copiii sărmani, Sfânta Parascheva urmând să te ocrotească la naştere, care va fi uşoară şi lipsită de dureri. De Sfânta Parascheva se fac şi previziuni ale vremii, în care se ţine cont şi de somnul oilor. Dacă acestea dorm înghesuite pe 14 octombrie, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă şi friguroasă.
Foarte puţini creştini ştiu că Sfânta Parascheva poarta şi un blestem, care datează din anul 1641. Astfel, sub veşmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaştele acesteia mai poartă o ţinută care nu se dă jos niciodată, ce are şi un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam care spune: „blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”. Veşmântul Sfintei Parascheva se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obişnuiesc să ţină post şi să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze. Veşmintele ocrotitoarei Moldovei se schimba de cinci ori pe an şi se dăruiesc de Mitropolitul Moldovei unor biserici care au hramul Sfintei.
