Mai bine de 10% dintre copiii români cu vârsta de 15 ani au raportat, în cadrul PISA 2022, că, din cauza lipsei de bani, au sărit peste mese zilnic sau aproape zilnic în luna premergătoare testării internaționale, iar aproape 20% au spus că au făcut acest lucru cel puțin o dată în acea lună, potrivit ultimelor date PISA publicate săptămâna aceasta de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și citate de edupedu.ro. În rândul țărilor participante PISA, România se situează pe antepenultimul loc în Europa din punct de vedere al nesiguranței alimentare – după Kosovo și Albania – și are cifre comparabile cu Bulgaria, Uzbekistan sau Filipine.
Astfel, potrivit datelor raportate în ultimul volum de analiză pe baza datelor PISA, 12,3% dintre elevii din România au declarat că zilnic sau aproape în fiecare zi au fost situații în care nu au mâncat pentru că nu au avut suficienți bani pentru mâncare. Procentul este comparabil cu cel din Bulgaria (12,2%), Uzbekistan (12,1%), Filipine (11,8%). În Europa, procente mai ridicate s-au înregistrat doar în Kosovo (16,1%) și Albania (13,5%).
Aproape 20% dintre elevii români respondenți au răspuns că nu mănâncă regulat din cauza lipsei banilor, pe lângă cei care au spus că au sărit peste mese zilnic sau aproape zilnic în cele 30 de zile premergătoare testării internaționale:
- 3,3% au spus că li s-a întâmplat acest lucru o dată pe săptămână
- 1,7% – de 2-3 ori pe săptămână
- 0,9% – de circa 4-5 ori pe săptămână
Analiza citată menționează că elevii care suferă de pe urma nesiguranței alimentare tind să aibă rezultate de învățare mai slabe în toate țările și economiile participante la studiul PISA. Astfel, elevii care au raportat că nu au mănâncat, din lipsa resurselor financiare, cel puțin o dată pe săptămână în luna ce a precedat testarea au înregistrat, în medie, un rezultat mai slab la matematică (în medie cu 42 de puncte) comparativ cu cei care nu au avut această experiență.
„Foamea și nutriția inadecvată duc la oboseală, atenție limitată și memorie de lucru mai lentă. Elevii care suferă de nesiguranță alimentară tind într-o mai mare măsură să muncească în gospodărie sau în afara ei, pentru a ajuta familia să răspundă acestei nesiguranțe alimentare. În plus, familiile care se confruntă cu nesiguranță alimentară tind să investească mai puține resurse financiare și de timp în școlarizare, deoarece prioritatea este să asigure alimentele necesare”, arată raportul.
Față de media OCDE, în România mai mulți elevi dintre cei care au avut experiența nesiguranței alimentare cel puțin o dată în ultima lună declară că vor să se asigure că nu fac nicio greșeală la oră. Dacă, dintre acești elevi, la nivelul OCDE doar jumătate (54,3% spun că vor să se asigure de acest lucru, în România procentul este mult mai ridicat – 69,1%
