România continuă să se numere printre țările cu cele mai mici cheltuieli pentru educație din lume, cu doar 3,3% din PIB alocat în 2023, potrivit edupedu.ro.
Deși a crescut semnificativ alocarea bugetară pentru educație în ultimii ani, țara noastră se află pe locul 123 din 171 în clasamentul global. La nivelul Uniunii Europene, doar Irlanda alocă o sumă similară.
Cheltuieli educaționale scăzute
În 2023, România a alocat 8,1% din cheltuielile publice guvernamentale pentru educație. Astfel, ocupă locul 156 mondial, un nivel comparabil cu state precum Trinidad, Sri Lanka, Uganda, Tonga și Pakistan. În Uniunea Europeană, Irlanda este singura țară care a mai cheltuit un procent mic din PIB pentru educație – 3%.
În schimb, țări ca Suedia (7,6%), Franța (5,4%) și Belgia (6,4%) alocă sume mult mai mari pentru educație. În UE, cele mai mari cheltuieli pentru educație ca procent din cheltuielile publice au fost înregistrate în Estonia (14,3%), Suedia (13,5%), și în Lituania, Letonia, Cipru și Malta (12,7%).
Conform Declarației Incheon, adoptată la Forumul Mondial al Educației din 2015, 160 de țări, inclusiv România, s-au angajat să aloce între 4% și 6% din PIB sau între 15% și 20% din cheltuielile publice pentru educație până în 2030. Aceste angajamente sunt parte a Obiectivului pentru Dezvoltare Durabilă nr. 4 – „Asigurarea unei educații de calitate, incluzive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”.
Deși procentul alocat educației din PIB a crescut față de anii anteriori, România rămâne în continuare ținta globală stabilită de UNESCO și de Declarația Incheon.
Țările dezvoltate alocă mult mai mult: Luxemburg cheltuiește aproape 6.000 de euro pe locuitor pentru educație. În schimb, în România doar 858 de euro.
Țara noastră ocupă locul 123 în topul global, la același nivel ca Tanzania și după state precum Zambia, Anguilla, Palau, San Marino, Paraguay, Benin și Panama.
Cum se reflectă cheltuielile scăzute în educație
România s-a angajat prin strategia națională pentru dezvoltare durabilă să îmbunătățească accesul la educație și să crească numărul de tineri cu competențe profesionale relevante. Cu toate acestea, alocările actuale nu sunt suficiente pentru a atinge aceste obiective ambițioase până în 2030.
Cheltuielile scăzute pentru educație înseamnă resurse limitate pentru școli, salarii mai mici pentru profesori și infrastructură învechită.
Concret, asta duce pe termen lung la scăderea calității educației. Iar acest lucru este deja vizibil, rezultatele ultimelor teste PISA arată că 42% dintre elevii români nu au reușit să atingă nivelul 3 de competență, esențial pentru gândirea creativă. Adică aceștia nu sunt capabili să gândească independent sau să propună soluții originale la sarcini familiare.
Și raportul UNESCO arată că România se află printre cele 58 de țări care nu au reușit să îndeplinească recomandările internaționale de alocare a 4-6% din PIB pentru educație.
