Educația joacă un rol esențial în formarea unor generații capabile să înțeleagă și să protejeze valorile democrației, scrie profesorul de istorie Ovidiu Iordache, autor al acestui articol.
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de un candidat care își declară deschis admirația pentru Mișcarea Legionară, ridică întrebări serioase despre nivelul de educație istorică, juridică și civică al tinerilor. Acest moment marchează un punct de cotitură, scoțând în evidență lacunele sistemului educațional în pregătirea tinerilor pentru a analiza critic trecutul și a preveni repetarea erorilor istorice.
Istoria românilor este studiată în clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a, fiind inclusă ca disciplină obligatorie la proba de Bacalaureat. Dacă la clasa a IV-a se pune accentul pe familiarizarea elevilor cu principalele evenimente și procese istorice, în programa școlară de la clasa a VIII-a apar deja primele teme recomandate pentru studierea ideilor politice în lumea românească în perioada interbelică, cât și pentru studierea României în Al Doilea Război Mondial sau a Holocaustului în România.
Trei propoziții despre extrema dreaptă într-un manual de istorie de clasa a VIII-a
Având în vedere că termenul „legionar” a fost cel mai căutat pe dexonline.ro în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, mă voi raporta la acesta. Pentru clasa a VIII-a, dintre cele trei manuale de istorie aprobate de Ministerul Educației, disponibile pe platforma online https://www.manuale.edu.ro, culmea, doar manualul publicat de editura ArtKlett utilizează termenul „legionar”. Chiar dacă în manualul de la editura „Litera” nu se pomenește în mod concret de existența legionarilor, autorii au alocat (doar!) trei propoziții pentru ceea ce a reprezentat extrema dreaptă: „Extrema dreaptă este reprezentată de Legiunea Arhanghelului Mihail, creată în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu. În 1930 s-a constituit Garda de Fier. Antisemitismul, anticomunismul și violenţa caracterizează această mișcare.” După cum se vede, formularea este greu de descifrat, iar ideile acestea sunt imposibil de pus în context de către elevii de 13-14 ani.
În plan opus, în manualul de la editura ArtKlett sunt descrise toate orientările politice din România interbelică, printre care este inclusă și extrema dreaptă. Sunt amintite cele două partide politice – Liga Apărării Național‑Creștine și Mișcarea Legionară – sunt evidențiate caracteristicile lor ideologice, obiectivele politice și sunt oferite exemple despre activitatea lor violentă. Descrierea subliniază teroarea instituită de legionari în perioada în care s-au aflat la conducerea țării, evidențiind pogromurile îndreptate împotriva populației evreiești, precum și arestările și asasinarea liderilor politici aparținând partidelor democratice.
Faptul că un candidat care apreciază Mișcarea Legionară nu e sancționat ridică mari semne de întrebare
Evident, în clasa a XII-a se pune mai mare accent pe caracteristicile fundamentale ale ideologiei totalitare din secolul extremelor, iar în programa pentru examenul de bacalaureat, la capitolul „Oameni, societate și lumea ideilor” este inclusă și lecția „ Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa.” În mod normal, datorită studierii istoriei, un absolvent de liceu, indiferent de profil, ar trebui să dețină minime cunoștințe despre impactul negativ pe care legionarii l-au avut asupra țării noastre și ar putea să sancționeze prin vot un candidat la funcția de președinte care își declară public aprecierea pentru liderul Mișcării Legionare. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat într-un număr mare, clar ne ridică multe semne de întrebare.
Citiți mai multe detalii, pe totuldespremame.ro.
