Printre victimele nevinovate ale Revoluției din decembrie ’89, s-au numărat cel puțin 46 de copii, uciși în perioada 17 decembrie 1989 – 1 ianuarie 1990, fie de forțele de opresiune aflate în subordinea lui Nicolae Ceaușescu, fie, ulterior, după ce Ion Iliescu și FSN au preluat puterea. Patru dintre aceștia – din Brașov – apar pe o listă a celor de la Gândul.
În ultimul rechizitoriu referitor la crimele din timpul Revoluției din decembrie ’89, trimis în instanță pe 22 iulie 2022, procurorii Secției Parchetelor Militare (SPM) notau că Ion Iliescu este principalul artizan al „psihozei teroriste” de după 22 decembrie 1989. În document este notat că, având drept scop preluarea puterii în România, Ion Iliescu a recurs la acțiuni de dezinformare care au avut ca rezultat 857 de morți și 2.382 de răniți, notează Libertatea.ro.
Totodată, în actul de sesizare se arăta că Gelu Voican Voiculescu a avut pe mână arhivele Securității și a distrus probele, iar generalul Iosif Rus este responsabil pentru masacrul de la Otopeni, unde militarii s-au omorât între ei, suspectându-se că ar fi „teroriști”.
În ultimii 35 de ani, dosarul Revoluției a fost fie tergiversat, fie restituit de două ori la Parchet pentru remedierea unor nereguli, ultima oară în 2024, pe data de 20 septembrie.
Dosarul Revoluției a fost împărțit în două, pentru cei uciși sau răniți până în data de 22 decembrie 1989, vinovat este dictatorul Nicolae Ceaușescu, fapte pentru care fostul președinte al României a fost executat pe 25 decembrie 1989.
După fuga dictatorului, în România au mai fost ucise 857 de persoane, iar 2.382 au fost rănite – fapte pentru care ar fi trebuit să răspundă Ion Iliescu și oamenii lui, potrivit procurorilor SPM. ·
„Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situații de foc fratricid, un consum uriaș de muniție militară, trageri haotice și, în general, o stare de pericol pentru societate.
În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) și grenade de mână (ofensive și defensive). Totodată, în intervalul 22-25 decembrie 1989 s-au executat 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieşiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachetele aer-sol (PRND). De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene de diverse tipuri. Acest consum uriaş de muniţie, într-un interval de 8 zile, denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare. Astfel, populaţia României a fost manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război. Există martori, foşti militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniţie este specific unui război real, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat”, se mai arată în cel mai recent rechizitoriu.
O mamă cu un copil, executați în plină stradă
Mărturiile strânse în cursul ultimilor 35 de ani în dosarul Revoluției arată cum victime ale evenimentelor sângeroase din decembrie 1989 au fost și copiii. Martorul Valentin Petcu a declarat că pe 23 decembrie 1989 era încorporat la UM 02317 București, când a văzut cum militarii au ucis o mamă împreună cu copilul ei: „În decembrie 1989 eram încorporat la UM 02317 București. La 23.12.1989, aflându-mă în post la gardul dinspre Blv. Ghencea, am primit ordin să fac găuri în gardul de ciment pentru a putea vedea în stradă. După executarea ordinului m-am ridicat pe gard pentru a putea vedea mai bine ce se petrece pe stradă. Precizez că toată dimineața s-a tras din interiorul unității cu arme de calibru mare. Pe data de 23.12.1989, în jurul orelor 8:00-9:00, dinspre Stadionul Ghencea s-au apropiat două autoturisme care au circulat paralel. Unul dintre ele s-a oprit după ce trecuse puțin de locul unde mă aflam. Celălalt autoturism și-a continuat drumul, iar din mașina oprită a coborât o femeie cu un copil de circa 4-5 ani, care a strigat să nu tragem pentru că nu sunt vinovați. În acel moment, lt. Iordănescu a deschis foc automat asupra celeilalte mașini ce se afla în mers. În urma acestei trageri, femeia și copilul au fost împușcați mortal, rămânând în stradă, nefiind ridicați până când am fost și eu rănit. În legătură cu acest incident arăt că asupra lt. Iordănescu s-a tras din unitatea noastră și din cele vecine”, arată Valentin Petcu în declarația lui olografă.
Mărturiile unei femei însărcinate în luna a opta: „Au început să tragă în noi. M-a rănit în mâna stângă şi în gură”
Civilii erau masacrați, la întâmplare, cu gloanțe trase din elicoptere. O femeie pe nume Ana Muntean, din Sibiu, era însărcinată în luna a opta pe 23 decembrie 1989, când militarii dintr-un elicopter au împușcat în braț și în zona capului. „În data de 23.12.1989 am sunat la creşă să văd ce este cu copiii. Ni s-a spus că (zona – n.r.) Calea Poplăcii este ameninţată şi să ne ducem să luăm copiii. Era după ora 12.00. Am plecat cu soţul meu să luăm copilul de la creșă. Când am ieşit în şoseaua principală, eu, soţul şi o fetişcană cu un copil mai mic de mână pur şi simplu am fost fugăriţi în scara primului bloc din colţ cu str. Siretului şi Calea Dumbrăvii de un bărbat care era pe o stradă paralelă cu Siretului şi a tras cu o armă. Am ieşit afară, am continuat drumul de aproximativ 200 de metri până la staţia de autobuz cimitir, pe unde trebuia să trecem un parc spre Calea Poplăcii pentru a-mi lua băiatul de la creşă. Ajungând în staţia din faţa cimitirului am văzut două elicoptere verzi cu cruce roşie pe ele, care s-au întors deasupra noastră şi au început să tragă în noi. Acolo erau nişte oameni bătrâni din incinta cimitirului care locuiau la poartă. Mai erau 2-3 persoane şi ne uitam la elicopterele care se învârteau pe sus. Au început să tragă în noi în plin. Era uşa deschisă la un elicopter şi un soldat era în uşă cu o armă în mână. Pe mine m-a rănit în mâna stângă şi în gură şi mi-a făcut pareză de plex brahial stâng. Doamna Mitrofan m-a băgat în casă şi m-a legat cu cearşafuri să oprească sângele. După o oră am fost dusă la spital de un cetăţean care venise de la Mediaş. Am ajuns la spital după ora 16.30. M-a dus la urgenţă, deoarece eram cu gura ruptă şi mâna căzută complet. Eram însărcinată în luna a 8-a”, a declarat Ana Muntean.
Tot la Sibiu, martorul Nicolae Dîrlescu povestește cum sora lui a murit, iar fiica acestuia a fost rănită, după ce militarii dintr-un elicopter au deschis focul asupra blocului în care se aflau:
„La data mai sus amintită (23.12.1989), în jurul prânzului împreună cu victima mă găseam în apartamentul socrului meu Răduţiu Eugen. Tot aici se găsea socrul meu, soacra mea, fiica mea, în vârstă de 4 ani şi un cumnat al meu. Şi în zilele anterioare şi în 23.12.1989 mai multe elicoptere, respectiv trei elicoptere au survolat tot timpul oraşul Sibiu. La un moment dat am auzit o rafală trasă din elicopter, respectiv am auzit o bubuitură în cameră şi am văzut că sora mea, care stătea pe o canapea, a fost rănită cum de altfel a fost şi fiica mea. În prima fază m-am ocupat de a acorda prim ajutor fiicei mele, iar când cumnatul meu mi-a spus că şi sora mea este rănită m-am dus la ea, constatând că a fost împuşcată mortal, glontele intrându-i prin zona maxilarului stâng şi a ieşit prin zona tâmplei drepte. Am încercat să-i acord primul ajutor dar a fost inutil. Mi-am dat seama că s-a tras dintr-un elicopter, glonţul a lovit pardoseala şi apoi a ricoşat lovind-o pe sora mea, iar o parte din schije pe fiica mea”.
Bebeluș de o lună împușcat mortal în leagăn
„Tineretul Liber”, 24 decembrie 1989, titra pe prima pagină: „Călăii Ceauşescu au fost prinşi! (…) În aceeaşi publicaţie a apărut articolul „Asasinii strivesc corola de minuni a copilăriei” cu textul: „Într-un bloc de pe strada Ştirbei Vodă, vineri spre sâmbătă dimineaţa, a fost împuşcat de terorişti un băieţel în vârstă de o lună. Teroriştii s-au urcat pe acoperişul casei de vis-a-vis şi au tras în locuinţele oamenilor paşnici. Unul din gloanţe a străpuns fereastra camerei. Acestui copil, care continua să viseze în leagănul său, în larma gloanţelor, în zgomotul elicopterelor care se învârteau deasupra oraşului. Visul lui a fost întrerupt”
Copiii din Brașovuciși în timpul revoluției din 1989 În perioada 17 decembrie 1989 – 1 ianuarie 1990
1. Corina Roșca, Brașov, 6 ani: A murit împușcată în cap, în timp ce se afla în pat, după ce o patrulă a Gărzilor Patriotice (formată din civili) a început să tragă în intersecţia dintre str. Zizinului și str. Toamnei din Brașov. Dosarul făptașilor a fost clasat.
2. Negru Adrian Florin, Brașov, 12 ani: Elev al Școlii Generale nr. 8 din Brașov, băiatul a murit împușcat în abdomen, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989. Medicii legiști au stabilit că „moartea a fost violentă și s-a datorat unui traumatism abdominal cu rupturi de organe interne și hemoragie internă și externă produse prin armă de foc.”
3. George Eduard Atomei, Brașov, 16 ani: Ȋn noaptea zilei de 23 decembrie 1989, în jurul orelor 3:00, a fost împușcat în ceafă, în faţa Consiliului Judeţean din Brașov. Ulterior s-a stabilit că elevul a murit după ce a fost prins într-un schimb de focuri dintre civili revoluționari și militari, care a durat 20 de minute. În acest timp au murit 47 de persoane, iar alte 79 au fost rănite.
4. Gheorghe Corduneanu, Brașov, 17 ani: De profesie faianțar, a murit pe 22 decembrie 1989, după ce a fost împușcat în abdomen în zona Inspectoratului de Miliție Sibiu.
Psihoza teroristă, singura cauză a masacrului petrecut post 22 decembrie Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt ultimii trei inculpați care mai pot fi trași la răspundere pentru evenimentele de după 22 decembrie 1989 în condițiile în care alți ofițeri de rang înalt din Miliție, Securitate sau Armată – cooptați de „grupul Iliescu” în Comitetul Frontului Salvării Naționale (CFSN) – fie au fost deja condamnați, fie au primit clasare, fie au decedat între timp.
„Psihoza securist-teroristă a stat la baza acțiunilor violente prin folosirea de armament militar. Focul fratricid, tragerile haotice, consumul uriaș de muniţie, au fost efecte directe ale instaurării psihozei securist-teroriste. Analiza întregului material probator al dosarului relevă această concluzie. În lipsa acestei psihoze, tragediile survenite începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 nu s-ar fi produs.
În baza probelor administrate, s-a concluzionat că nu au existat alte cauze ale survenirii acestor tragedii. În timpul Revoluției nu au acționat forțe teroriste sau terorist-securiste, nu au acționat forțe străine, neacționând nici alte forțe interne total acoperite (de genul structurilor de rezistență)”, mai notează procurorii SPM.
Articolul complet AICI
