Municipalitatea brașoveană a accesat prin Panul Național de Redresare și Reziliență 34 de proiecte, cu o valoare totală de 372.338.238 de lei. Din 2022 însă de când s-au semnat multe dintre contractele de finanțare, proiectele au bătut însă apa în piuă. Potrivit reprezentanților Primăriei Brașov, din totalul de 34 de proiecte PNRR, doar în cazul unuia singur nu există risc de nefinalizare, toate celelalte acumulând întârzieri semnificative, chiar și de ordinul anilor. Astfel, s-au impus „păsuiri” de la finanțator pentru ca lucrurile să fie duse la bun sfârșit, însă nici așa nu există garanția că investițiile vor fi definitivate.
Practic, din cele peste 370 de milioane de lei accesate din fonduri nerambursabile, valoarea rambursată este infimă, ținând cont că multe dintre investițiile mult-trâmbițate de fosta administrație a municipiului nu au mai depășit stadiul de idee și de studiu preliminar, pe baza cărora s-au obținut de fapt banii europeni. Astfel, în 2023, valoarea rambursată prin PNRR a fost de 724.450,83 lei (0,19% din total valoare nerambursabilă), iar anul trecut de 1.433.090,62 lei (0,38% din total valoare nerambursabilă), potrivit datelor transmise de către municipalitate la solicitarea BizBrașov.
Singurul proiect care nu este în întârziere este cel ce vizează extindere rețelelor de apă și canalizare în cartierul Stupini și pe strada Narciselor, cu o valoare de 14.615.634,58 lei, iar acest lucru în contextul în care contractul de finanțare a fost semnat doar pe 20.12.2024. Proiectul va trebui finalizat până în 30.06.2026.
Ce este PNRR?
Administrația Coliban s-a aflat într-o poziție foarte bună, față de cea de dinainte având acces la banii acordați României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Diferența este că aici proiectele depuse nu trebuiau să fie foarte elaborate, fiind de ajuns o solicitare în acest sens, fără studii de impact sau alte componente necesare în cazul proiectelor depuse prin programele operaționale.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un document strategic prin care România propune reforme și investiții esențiale pentru a-și reveni după criza COVID-19 și pentru a-și crește reziliența și potențialul de creștere economică. Practic, este planul României de a folosi fondurile europene alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), un instrument central al inițiativei NextGenerationEU.
Scopul PNRR
Obiectivul principal al PNRR este de a sprijini dezvoltarea României prin:
- Redresarea economică după criza generată de pandemia COVID-19.
- Creșterea rezilienței la viitoare șocuri economice și sociale.
- Stimularea creșterii economice sustenabile și incluzive.
- Promovarea tranziției verzi (energie curată, eficiență energetică, mediu) și a transformării digitale în diverse sectoare.
- Crearea de locuri de muncă.
Acest plan se bazează pe Recomandările Specifice de Țară primite de România de la Comisia Europeană și trebuie implementat până la sfârșitul anului 2026. Fondurile sunt plătite României doar după ce sunt atinse anumite jaloane și ținte, care reprezintă realizarea reformelor și investițiilor propuse.
Pilonii principali și componentele PNRR
PNRR-ul României este structurat în jurul a șase piloni principali, care acoperă domenii cheie pentru dezvoltare:
- Tranziția spre o economie verde: Vizează investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică, gestionarea deșeurilor și protecția mediului.
- Transformarea digitală: Include reforme și investiții pentru digitalizarea administrației publice, a sistemului de sănătate, a educației și a mediului de afaceri, precum și dezvoltarea conectivității și a securității cibernetice.
- Creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă: Se concentrează pe cercetare, dezvoltare și inovare, sprijin pentru IMM-uri, și îmbunătățirea mediului de afaceri.
- Coeziune socială și teritorială: Adresează aspecte legate de infrastructura de transport, dezvoltarea urbană și rurală, valorificarea patrimoniului cultural și turismul.
- Sănătate și reziliență instituțională: Vizează modernizarea sistemului de sănătate, reforma justiției și consolidarea capacității administrative.
- Politici pentru generația următoare, copii și tineri, inclusiv educație și competențe: Cuprinde investiții și reforme în sistemul de educație, dezvoltarea de competențe digitale și măsuri pentru reducerea abandonului școlar.
Fiecare pilon are mai multe componente, care detaliază reformele și investițiile specifice. De exemplu, Componenta 15 – Educație, din cadrul pilonului 6, include proiecte pentru dotarea școlilor cu mobilier și echipamente digitale, programe de formare a cadrelor didactice și dezvoltarea infrastructurii universitare.
PNRR reprezintă o oportunitate semnificativă pentru modernizarea României și pentru alinierea la obiectivele europene de dezvoltare durabilă și digitală.
Cea mai mare întârziere: 28 de luni
Printre proiectele cu cea mai „mică” întârziere, respectiv de 10 luni, se numără cele pentru renovarea energetică prin „Valul Renovării” a unor imobile de locuințe, proiecte mult-așteptate de către respectivii locatari.
În schimb, cea mai mare întârziere în implementare, de 28 de luni, a acumulat proiectul de „Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană – Plan Urbanistic General, în Municipiul Brașov”. Contractul de finanțare a fost semnat în 21.11.2022, iar acum există riscul ca proiectul să nu mai fie finalizat nici până în 21 martie 2026 (termenul final după prelungire), din cauza unor dificultăți întâmpinate pe parcurs, după cum au precizat reprezentanții municipalității.
„Dificultăți întâmpinate în derularea contractului: colectarea datelor necesare pentru Etapa 01 și Etapa 02; recepția livrabilelor- mai multe runde de recepții cu obiecții până la o recepție finală a livrabilelor cf contract; etapa de informare și consultare a publicului – în faza de elaborare (care este în curs de derulare); Actele adiționale la Contractul 167/ 15.05. 2020 cu: AA 1/120600/10.11.2021- prelungire 4 luni, AA 2/27477/11.03.2022 – suspendare 11.03-01.05.2022, AA 3/50261/02.05.2022- reluare suspendare, defalcare și prelungire 4 luni, AA 4/14119/30.01.2023- prelungire 3 luni, AA 5/60520/27.04.2023- înlocuire expert cheie Șef proiect, AA 6/187018/28.12.2023- suspendare 2 luni, AA 7/32849/28.02.2024- reluarea suspendării, AA 8/96697/26.06.2024 – introducere formulă ajustare preț, AA 9/138179/24.09.2024- modificare termen global, AA 10/162081/11.11.2024- prelungire cu 3 luni, AA 11/2025- prelungire cu 3 luni”, se precizează în răspunsul transmis de către municipalitate BizBrașov.
Vezi în documentul de mai jos răspunsul municipalității cu privire la stadiul proiectelor PNRR:
Ce trebuia făcut la început de 2023 s-a făcut la început de 2025
La Capitolul „Valul Renovării” avem o altă întârziere record, de 27 de luni, respectiv pentru proiectul de reabilitarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 5 Brașov – corp B cu o valoare de 2.189.350,35 lei.
Contractul în acest caz a fost semnat în 05.12.2022 și potrivit obligațiilor contractuale, în cel mult 3 luni de la semnarea contractului trebuiau realizate: fișele clădirii (fișă tehnică, extras carte tehnică etc) + Certificatul de Urbanism + Studiul de Fezabilitate/ DALI împreună cu devizul general + HCL pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici; în cel mult 9 luni de la semnare contract trebuia să existe contract elaborare Proiect tehnic + Autorizație de Construire + HCL ptr faza PT, iar în cel mult 13 luni de la semnarea contractului de finanțare ar fi trebuit încheiat și contractul de lucrări.
În 2025, de fapt, proiectul e încă în faza incipientă care trebuia definitivată de la începutul lui 2023. „În data de 03.04.2025 s-a predat Studiu topo vizat OCPI. Nu a fost finalizată etapa de elaborare a DALI, se lucrează la obținerea avizelor. Se impune prelungirea perioadei de implementare până la 30.06.2026 pentru a se încerca recuperarea etapelor nefinalizate”, potrivit datelor transmise de către reprezentanții Primăriei Brașov.
Autobuzele electrice noi se lasă așteptate din cauza întârzierilor în derularea procedurilor
Pe străzile Brașovului nu vom vedea prea curând nici autobuze electrice noi. Toate proiectele pentru achiziția de astfel de mijloace de transport au întârzieri semnificate, deși contractele de finanțare au fost semnate la final de 2022, respectiv început de 2023. Primele licitații au fost lansate abia anul acesta. „Nedemararea procedurii de achiziție a autobuzelor electrice de către Municipiul Brașov în cursul anului 2024 – elaborarea documentației de atribuire a fost realizată în parteneriat cu Agenția Metropolitană Brașov (AMB) și RAT Brașov, procesul a fost afectat de întârzieri cauzate de complexitatea cerințelor tehnice, de integrarea acestora cu infrastructura de transport existentă și de necesitatea alinierii la obiectivele de sustenabilitate asumate prin proiect. De asemenea, procesul de pregătire a achiziției a necesitat revizuirea strategiei de contractare, pentru a asigura respectarea principiului «Do No Significant Harm» (DNSH), în conformitate cu cerințele PNRR și ale reglementărilor europene în materie de achiziții verzi. Această etapă a presupus analize tehnice detaliate și consultări multiple pentru a integra cerințele DNSH în mod corespunzător în caietul de sarcini. Nu în ultimul rând, din cercetarea de piață realizată de AMB a reieșit faptul că, în momentul respectiv, disponibilitatea pe piața europeană a unor furnizori care să îndeplinească integral criteriile tehnice și de mediu prevăzute în documentație era limitată. Astfel, s-a considerat oportună o etapă suplimentară de ajustare și calibrare a cerințelor pentru a evita riscul unei proceduri eșuate. Toate aceste măsuri au avut ca scop fundamentarea unei achiziții responsabile și conforme cu standardele europene de sustenabilitate și performanță în transportul public”, ar fi motivele pentru care aceste proiecte au bătut pasul pe loc.
Ecoinsulele se lasă așteptate de doi ani
Un alt proiect ce viza componenta de Mediu este și cel ce pentru achiziția a 275 de ecoinsule. Contractul pentru acest proiect cu o valoare de 29.856.445,50 lei a fost semnat în 18.05.2023 și a fost obținută o prelungire a implementării până la finalul acestui an. Proiectul nu a fost implementat în termen util și a acumulat o întârziere de 15 luni, deoarece nu au fost amenajate platformele pentru amplasarea ecoinsulelor și nu au fost demontate împrejmuirile ecoinsulelor existente. În cazul, ecoinsulelor subterane, vina a fost „pasată” la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, care nu ar fi pus la dispoziție fisele tehnice care să permită elaborarea și finalizarea studiului de fezabilitate în termenele programate.
Tot în sfera de Mediu, la capitolul întârzieri sunt și proiectele ce vizează construcția centrelor de aport voluntar de la CET și din Stupini, unde întârzierile sunt de 16 luni, respectiv 21 de luni.
„Scuza” pentru nerealizarea blocurilor pentru tineri: modificarea locației
Și locuințele pentru tineri s-au lăsat așteptat, licitația de lucrări fiind lansată doar în primăvara acestui an. Proiectul are o valoare de 25.186.585,48 lei, iar contractul de finanțare a fost semnat încă din 15.02.2023, având o întârziere de 21 de luni. Conform obligațiilor contractuale, în 24 luni de la data semnării contractului de finanțare, proiectul trebuia implementat. De altfel, în cel mult 6 luni de la semnarea contractului de finanțare trebuia făcută aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Consiliul Local și în cel mult 12 luni de la semnarea contractului de finanțare trebuia să existe Autorizația de Construire și contractul de lucrări de execuție încheiat. Recepția studiului de fezabilitate s-a efectuat în ianuarie 2025, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în 30.01.2025, „scuza” pentru întârzieri fiind modificarea locației pentru proiect din Stupini, în Noua.
În întârziere cu 15 luni este și proiectul ce vizează amenajarea campusului școlar dual din Stupini. Contractul de finanțare a fost semnat în 4 noiembrie 2023, iar în iunie 2024 abia s-a definitivat studiul de fezabilitate pentru proiect. În urma acestuia și cheltuielile neeligibile au crescut și au ajuns la suma de 151.538.415,10 lei din valoarea totală a proiectului de 253.614.049,58 lei.
Cu contracte de finanțare semnate de la începutul lui 2023 și proiectele aferente amenajării unor rețele de piste de biciclete au acumulat întârzieri de peste 15 luni. Potrivit contractelor de finanțare, în cel mult 6 luni de la semnarea acestora, ar fi trebuit aprobați indicatorii tehnico economici, iar în cel mult 12 luni de la semnare ar fi trebuit semnată autorizația de construire și să fie încheiat contractul de lucrări. Aceste lucruri nu s-au întâmplat astfel că a fost solicitată o prelungire până la data de 10 februarie 2026.
Un proiect semnat în 2020, ratat definitiv
De altfel, un proiect prin PNRR care a fost ratat definitiv este cel ce viza reabilitarea Zidului Ceţăţii Braşovului (o porțiune de Sub Tâmpa), cu o valoare de 2.974.528,28 lei. Pentru lucrări, finanțarea fusese obținută încă din noiembrie 2020. „Proiectul a necesitat rezilierea contractului de finanțare și identificarea unor soluții alternative de finanțare și recuperare a cheltuielilor aferente implementării proiectului”, au precizat reprezentanții Primăriei Brașov.
Răspunsul lui Coliban cu privire la ce nu a reușit să realizeze în timpul mandatului său: „Scripcaru e de vină”
I-am solicitat deputatului Allen Coliban un punct de vedere cu privire la realitățile legate de întârzierea proiectelor PNRR. Acesta a trecut în timpul răspunsului său de la explicații normale la atitudini agresive la adresa presei, explicându-ne că încercăm să îl șantajăm și că denaturăm adevărul din „obediență” față de actualul edil. De altfel, justificările lui Coliban cu privire la nerealizările sale sunt celebre, toți ceilalți fiind de vină pentru că el nu a reușit să își facă treaba. În loc să explice motivele care au stat la baza întârzierilor, acesta preferă să fie agresiv, ajungând până acolo încât să ne arate că am fi dependenți de un partid sau altul prin anumite contracte pe care le avem cu companii care furnizează servicii municipalității. Culmea, contracte care au fost în vigoare inclusiv în mandatul său. Aici ar fi discutabilă inclusiv poziția de abuz de putere care l-a făcut pe fostul edil să intre în posesia unor informații care țineau de o relație comercială între două companii private care nu priveau nicicum activitatea municipalității.
Redăm mai jos răspunsul lui Coliban:
„Brașovul dispune de sume record din fonduri nerambursabile, contractate în mandatul meu. Doar din PNRR, proiectele aprobate spre finanțare în perioada 2021-2024 însumează aproape 1,2 miliarde de lei. Brașovul riscă să piardă acești bani din orgoliul și incompetența lui Scripcaru.
Vedem proiecte oprite de Scripcaru la faza de licitație, cele mai multe fără vreo explicație rațională, ci pe fondul unor plângeri continue. Și-a dedicat primele luni de mandat unei continue campanii de denigrare la adresa mea, în loc să se concentreze pe realizarea licitațiilor și implementarea proiectelor lăsate în primărie. A concediat oameni competenți care se ocupau de management de proiect și a pus în loc incompetenți loiali. Și atunci cum să ne mirăm ca au întârzieri, când multe ar fi trebuit să avanseze chiar în primele luni de la preluarea mandatului de către actuala administrație?
Adevărul se găsește chiar pe site-ul Primăriei – proiecte.brasovcity.ro. Acolo se regăsesc toate proiectele, toate etapele parcurse și cele rămase, cu termen pentru fiecare etapă, dar neactualizate din luna octombrie, deși are această obligativitate. Pentru fiecare proiect, aceste grafice au fost comunicate autorității de management și respectă atât cadrul cât și termenele de finalizare ale programelor de finanțare. TOATE pot și TREBUIE să fie finalizate, nu există nicio scuză pentru un eșec!
Factual, să le parcurgem:
- PUG. Am obținut 10,3 milioane de lei pentru finanțarea acestui proiect. Am finalizat toate etapele preliminare (studii de fundamentare, consultări, elaborare propunere) în intervalul de timp necesar unui proiect de o asemenea complexitate. În octombrie trebuia prezentat public, moment din care ar mai fi fost disponibile 20 de luni pentru avize și aprobare. Scripcaru a oprit în mod abuziv acest proiect timp de 6 luni de zile, prezentând fix aceeași formă precum cea din octombrie, dar cu jumătate de an întârziere.
- Școala Generală nr. 5 – 2,2 milioane. Au fost probleme de limite cadastrale, rezolvate în aprilie 2025. Are la dispoziție 16 luni să finalizeze o renovare, în condițiile în care construirea unui corp nou a durat sub 12 luni în administrația Coliban
- Centrele de Aport Voluntar – 37 de milioane. Studiul de fezabilitate finalizat în 26 iulie 2024. A fost blocat de Scripcaru și de majoritatea PNL-PSD la votul în Consiliul Local, în 29.08 și 30.09, câtă ipocrizie să vorbească de întârzieri! Durata de execuție: 12 luni pentru fiecare dintre faze.
- Ecoinsulele – 42,5 de milioane. Sunt 368 de ecoinsule, în trei proiecte. Am lăsat în derulare studiul de fezabilitate și obținerea avizelor, pentru 344 de locații (inclusiv ridicări topo). Scripcaru trebuia să atribuie contractul pentru lucrările de amenajare, termenul pentru amplasare este noiembrie 2025. Dacă sunt întârzieri, să le explice.
- Autobuze – 262 de milioane în 4 proiecte. La predarea mandatului, documentațiile pentru achiziție erau finalizate. Conform graficului, licitația ar fi trebuit finalizată în 6 luni, adică în luna aprilie 2025. Scripcaru trebuie să explice de ce a schimbat managerul de proiect și de ce nu e nici acum lansată licitația. Are 15 luni la dispoziție să o finalizeze, singura problemă fiind că nu va putea să mai facă manevre cu furnizorii.
- Locuințele pentru tineri – 26 de milioane. Studiul de fezabilitate trebuia recepționat în decembrie. În iulie 2025 trebuie finalizată licitația și demarată construirea, cu termen 12 luni. Scripcaru trebuie să dea socoteală dacă există întârzieri în acest proiect, mai ales că licitația a fost anulată de două ori!
- Campus dual – 115 milioane.
Scripcaru se plânge non-stop. Pare că are o problemă cu fondurile europene, cu transparența lor, cu imposibilitatea de a le deturna, cu termenele care se apropie în timp ce Primăria bate pasul pe loc. La fel se întâmplă și cu parcului fotovoltaic: în 8 luni am finalizat construirea lui (cu tot cu testele de funcționare), de 9 luni Scripcaru nu e în stare să îl branșeze și să îl pună în funcțiune.
Riscă să piardă sutele de milioane din fonduri europene câștigate în perioada 2021-2024, pentru proiecte la care nu a avut nicio contribuție. El doar a anulat licitații, a generat întârzieri, acum bate pasul pe loc. Are termene clare și bani la dispoziție – dacă nu e în stare, să-și dea demisia. Urgent!”
