(P) Endometrioza afectează zeci de milioane de femei la nivel global, iar simptomele sale pot schimba ritmul vieții de zi cu zi.[1] Durerea menstruală intensă și dificultatea de a rămâne însărcinată determină multe persoane să caute explicații și soluții reale. În acest articol vei afla ce este endometrioza, motivele pentru care apare, cum se manifestă și opțiunile disponibile pentru ameliorarea durerii.
Ce presupune endometrioza?
Endometrioza se dezvoltă atunci când țesutul asemănător endometrului (stratul ce acoperă interiorul uterului) crește și în alte zone din abdomen sau pelvis. Cele mai frecvente locații includ ovarele, trompele uterine și stratul care tapetează cavitatea abdominală (peritoneul). În cazuri rare, aceste formațiuni se pot regăsi și pe organe precum vezica urinară sau plămânii.[2][3]
Simptomele endometriozei
Durerea reprezintă principalul semnal de alarmă pentru multe paciente cu endometrioză. Tipurile de manifestări variază, dar cele mai întâlnite probleme sunt:
- dureri menstruale accentuate, care necesită uneori analgezice puternice sau pot împiedica activitățile curente;
- disconfort pelvin prezent și între menstruații sau accentuat cu ocazia contactului sexual;
- dureri la urinare sau la defecație, mai ales în perioada menstruală;
- sângerări neregulate sau menstruații abundente;
- tulburări digestive (precum balonarea sau constipația, similare sindromului de colon iritabil);
- oboseală accentuată;
- infertilitate.[2][3]
De ce se apare endometrioza: cauze și factori de risc
Medicii nu pot indica un unic factor responsabil pentru endometrioză. Cea mai acceptată teorie ține de menstruația retrogradă – o situație în care sângele menstrual, împreună cu celule uterine, ajunge în cavitatea abdominală prin trompele uterine. Acele celule aderă și formează noi focare de țesut endometrial.[2][3]
Alți factori care cresc riscul includ:
- istoric familial (mama sau sora cu endometrioză);
- debutul precoce al menstruației;
- menstruații abundente sau lungi;
- menopauză survenită târziu;
- anumite modificări anatomice ale uterului.[2][3]
Unele femei pot avea și modificări imune sau gene care favorizează apariția bolii. Acest amestec între influențe genetice, factori hormonali și predispoziție personală face ca diagnosticul să fie uneori întârziat.[2][3]
Cum identifici corect boala: metode de diagnostic
Dacă suspectezi endometrioză, programează o vizită la medicul ginecolog. Consultul detaliat și istoricul simptomelor reprezintă primul pas. Următorii pași pot include:
- ecografia transvaginală – oferă informații despre chisturi sau alte formațiuni suspecte; nu depistează toate focarele de țesut;
- investigații suplimentare – precum examinarea cu rezonanță magnetică (RMN), dacă se suspectează leziuni mai profunde;
- pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda laparoscopie; această procedură chirurgicală minim invazivă permite vizualizarea directă și prelevarea de țesuturi pentru biopsie, cu o perioadă de recuperare relativ scurtă.[2][3]
Decizia privind investigațiile rămâne la latitudinea specialistului.
Tratamente pentru ameliorarea durerii și gestionarea endometriozei
Tratamentul vizează ameliorarea simptomelor și încetinirea evoluției bolii, adaptat fiecărei persoane. Opțiunile recomandate de echipa medicală pot include:
- medicamente antiinflamatoare sau analgezice, folosite pentru a reduce intensitatea durerii;
- terapii hormonale cum ar fi contraceptive orale, care stabilizează nivelul hormonilor și ajută la scăderea sângerărilor, sau agoniști de GnRH, care induc o stare similară menopauzei;
- intervenția chirurgicală – poate implica doar îndepărtarea țesutului endometrial, păstrând uterul și ovarele (adesea laparoscopic) ori îndepărtarea uterului, cu sau fără ovare, prin histerectomie; se apelează la această soluție în cazuri severe sau când alte tratamente nu funcționează.[2][3]
Când este recomandat să te adresezi medicului?
Solicită un consult de specialitate dacă apar:
- dureri menstruale care devin greu de suportat sau rezistă la tratamente obișnuite;
- sângerări necaracteristice;
- disconfort pelvin persistent;
- semnale de infertilitate (încercări de concepție fără rezultat, timp de 12 luni).[2][3]
Ține un jurnal cu simptomele zilnice, durata și intensitatea menstruației, iar la consultație prezintă medicului aceste detalii. Doar specialistul poate stabili diagnosticul și planul corect de tratament după evaluarea completă.
Endometrioza este o afecțiune complexă, care poate afecta semnificativ calitatea vieții și fertilitatea. Deși nu există un tratament definitiv, opțiunile terapeutice – de la medicamente la intervenții chirurgicale – pot reduce simptomele și îmbunătăți funcționarea zilnică. Alegerea tratamentului potrivit trebuie făcută împreună cu un medic specialist, în funcție de nevoile și obiectivele fiecărei persoane.
Disclaimer: Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic și tratament corect, adresează-te unui medic specialist.
Surse:
- „Endometriosis”, World Health Organization, 24 Mar. 2023, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/endometriosis. Accesat la 7 Aug. 2025.
- „Endometriosis – Symptoms and Causes”, Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656. Accesat la 7 Aug. 2025.
- „Endometriosis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment”, Cleveland Clinic, Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/10857-endometriosis. Accesat la 7 Aug. 2025.
