Persoanele cu buletine electronice se confruntă în continuare cu probleme, deoarece mulți se prevalează de lipsa cititoarelor, deși există o aplicație cu care pot fi „descifrate”

Aplicația pentru cartea electronică de identitate poate fi descărcată prin accesarea https://hub.mai.gov.ro/aplicatie-cei și poate fi instalată pe laptop sau telefon anunță Ministerul de Interne (detalii despre aplicație aici). Cu toate acestea, multe instituții de stat sau private se prevalează de lipsa citioarelor „de buletin” și spun că nu pot face nici o operațiune.

Circa 500.000 de români au intrat în posesia noilor buletine cu CIP. Problema este că, în aceste condiții, persoana cu CEI nu există în fața multor instituții publice și administrative care nu au achiziționat încă cititoarele omologate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Irina M. deține un magazin comercial în București, iar de pe 15 octombrie încearcă să plătească impozitele și facturile de utilități ale companiei. A încercat și la Ghiseul.ro și la MAI, la evidența populației. A venit la bancă să plătească din propriu cont bancar.

Ofițerul bancar i-a explicat că fără un act valabil în România, ea având buletin electronic, noul CEI, fără pașaport sau permis de conducere nu a putut efectua plata, deoarece unitatea bancară nu primise încă noile cititoare pentru CEI. Unele bănci au primit, altele încă mai așteaptă.

Conform declarațiilor Ministerului de Interne apărute în diverse surse mass-media, numărul românilor care și-au ridicat deja nhoile buletine electronice s-ar situa între 450.000 și 500.000 de persoane. De asemenea, MAI a declarat că, în 2025, vor fi emise minimum 3.350.000 de Cărți Electronice de Identitate.

Cine trebuie să dețină un cititor CEI și la ce folosesc

Cititoarele CEI (card reader-ele compatibile cu cipul buletinului) vor fi necesare oriunde se dorește autentificare electronică sigură a persoanei, semnătură digitală calificată sau acces la servicii electronice publice.

Domenii principale unde vor fi necesare cititoarele CEI sunt în primul rând serviciile care țin de administrația publică și serviciile guvernamentale. Astfel, este necesar un cititor pentru accesul la platformele de e-guvernare (ex. PCUe / ghișeul unic, viitorul portal unificat eRomânia).

De asemenea, atentificarea este necesară la servicii MAI, ANAF, CNAS, CNPP, Registrul Auto etc, la semnarea electronică a cererilor sau declarațiilor online, la identificare la ghișee fizice (înlocuiește verificarea manuală a CNP-ului și a pozei).

În sistemul de sănătate este necesară autentificarea pacientului în sistemul informatic al CNAS, accesul la dosarul electronic de sănătate (DES) și pentru înlocuirea cardului de sănătate clasic (cipul CEI include și certificatul aferent CNAS).

De asemenea, în bănci și servicii financiare este necesară verificarea identității (KYC) fără prezentarea fizică la ghișeu, la semnarea electronică a contractelor sau deschiderea de conturi online., la autentificare securizată în platformele de internet banking.

În sistemul de educație și universități se realizează identificare electronică pentru acces în campus, biblioteci sau examene online, la semnătura electronică pentru cereri, diplome sau adeverințe digitale.

În justiție și la notariat este necesară autentificarea participanților la proceduri online (de ex. portal.just.ro) și la semnarea actelor notariale și juridice în format digital.

În transporturi la autentificarea la DRPCIV pentru permise, înmatriculări, plăți etc și aerificarea de identitate pentru control la frontieră (compatibil cu standardele UE).

Nici mediul privat și companiile nu sunt scutite de necesarul acestor cititoare. Aici ele sunt necesare pentru semnătură digitală calificată a angajaților, pentru accesul securizat la sisteme interne (intranet, control acces) și în proceduri de HR, semnături de documente și contracte.