Propagandă „patriotică” în domeniul imobiliar. Prețuri mai mari la chirii în Brașov pentru cetățeni străini sau refuz vehement pentru chiriași din Ucraina

Anastasia, o femeie din Ucraina stabilită la Brașov de mai bine de trei ani, a povestit experiența umilitoare prin care a trecut în momentul în care a încercat să închirieze un apartament la poalele Tâmpei. Deși locuiește legal în România și lucrează aici, femeia a fost refuzată de o agenție imobiliară pe motiv că „nu se acceptă reprezentanți ai altor naționalități”.

Totul s-a întâmplat în mediul online, pe un grup dedicat închirierilor de locuințe. Ucraineanca comentat la un anunț imobiliar întrebând simplu dacă poate vedea apartamentul fiind interesată să-l închirieze. Răspunsul primit a fost unul tranșant: „Nu acceptăm reprezentanți ai altor naționalități”.

Mai mult, aceeași agenție imobiliară ar fi publicat un alt anunț în care chiria era diferențiată în funcție de naționalitate — „400 de euro pentru cetățenii României, preț diferit pentru alte naționalități (de exemplu, indieni)”, prețul urmând să fie negociat.

„Aceasta este discriminare absolută. Și, din păcate, nu sunt singura. Mai mulți ucraineni mi-au spus că s-au confruntat cu același lucru — fie li s-a refuzat chiria, fie au plătit prețuri mai mari doar din cauza originii lor”, a spus Anastasia, într-un mesaj transmis pe Facebook.

Ea a decis să vorbească deschis despre caz, considerând că astfel de atitudini nu pot fi trecute sub tăcere. „Această atitudine este inacceptabilă și ilegală. Trăim într-o societate democratică în care fiecare om are dreptul la tratament egal – indiferent de naționalitate”, a adăugat aceasta.

Chiria peste prețul pieței percepută refugiaților ucraineni a fost o practică de la începutul războiului, când sumele erau decontate de la bugetul de stat, din fonduri europene, astfel că prețul nu era o problemă pentru aceștia, iar pentru proprietari era un câștig substanțial.

Discriminarea pe criterii de naționalitate, interzisă prin lege

Situația descrisă de femeia din Ucraina încalcă mai multe prevederi legale din România și Uniunea Europeană, după cum aceasta s-a documentat.
Constituția României garantează egalitatea în fața legii, fără privilegii sau discriminare (art. 16), iar Hotărârea Guvernului nr. 137/2000 interzice orice diferență de tratament bazată pe naționalitate, origine etnică sau limbă.

De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului interzic explicit discriminarea de acest tip.

Femeia face un apel la autorități, organizații pentru drepturile omului și mass-media să ia atitudine. „Dacă tăcem, aceste lucruri vor continua. Nu cer decât respect și egalitate – valori fundamentale într-o societate europeană. Nu știu dacă această problemă se va rezolva, dar demnitatea nu îmi permite să tac în fața unei ofense”, a mărturisit aceasta.

CNCD atrage atenția asupra discriminării

Cazuri similare au fost raportate în mai multe orașe din România în ultimii ani, în special în contextul creșterii numărului de cetățeni străini care lucrează sau studiază aici. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a atras în repetate rânduri atenția că refuzul de a oferi servicii sau locuințe pe criterii de naționalitate constituie discriminare și poate fi sancționat cu amenzi între 1.000 și 100.000 de lei.

Potrivit unor surse din domeniul imobiliar, astfel de refuzuri sunt atât pe motive de „patriotism”, ținând cont de „curentul” apărut în special odată cu Alegerile Prezidențiale de anul trecut, cât și ca urmare a experienței neplăcute pe care au avut-o unii proprietari de locuințe cu chiriași de altă naționalitate.

„Patrioții” și amenințările adresate celor care iau apărarea ucrainenilor

„Efectul propagandei ruse își face efectul în România. Nu este primul caz de care aud, și din păcate lucrurile uneori nu se opresc aici. Copiii ucraineni sunt bruscați la locurile de joacă doar pentru vina de a vorbi altă limbă”, a mărturisit activistul civic brașovean Mihai Nanu, care a fost luat în ultima perioadă în colimator de așa-zis „patrioți”, care frecvent îi adresează amenințări în mediul online, tocmai pentru că a respectat drepturile cetățenilor străini care s-au stabilit în oraș.