Marea majoritatea a românilor, peste 60% consideră că exploatarea gazelor din Marea Neagră în cadrul proiectului Neptun Deep, va duce la reducerea dependenței față de Rusia, arată Barometrul Securității Energetice INSCOP lansat astăzi și citat de Economica.
Foarte interesant, însă, doar o mică parte văd beneficii directe în prețul pe care îl vom plăti, în timp ce avantajul cel mai bine identificat de români este sporirea locurilor de muncă.
„Percepția asupra cauzelor crizei energetice s-a diversificat, iar războiul din Ucraina, deși rămâne principala explicație, nu mai este dominant — semn că opinia publică românească internalizează și alte cauze structural precum politicile europene sau disfuncționalități ale pieței interne. Gazele din Marea Neagră sunt percepute ca simbol al independenței energetice, dar o parte a populației, chiar dacă minoritară, este sceptică cu privier la destinația resurselor de gaz. Proiectul Neptun Deep generează optimism, românii cred în efectele economice și de securitate, însă percepția pozitivă este mai degrabă strategică (locuri de muncă, venituri, investiții), nu una imediat personală (facturi mai mici). Crește acceptarea solidarității energetice europene, semn al unei maturizări geopolitice: românii sunt tot mai dispuși să sprijine mecanismele comune de criză, cu condiția reciprocității și a unei gestiuni percepute ca echitabile. De asemenea, atitudinile față de sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei în domeniul energiei reflectă o combinație de raționalitate economică și empatie strategică, consolidând imaginea României ca actor regional responsabil, dar cu o societate care cere ca ajutorul să nu afecteze interesele interne”, a sintetizat datele barometrului Remus Ștefureac – director INSCOP Research.
Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 29 septembrie – 7 octombrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.
Mai multe detalii despre sondaj, aici.
