500 de milioane de euro, costul necesar „renașterii” CET Brașov. Ce investiții sunt luate în calcul

Investiția necesară pentru transformarea vechii platforme CET Brașov într-un hub energetic modern și sustenabil s-ar ridica la aproximativ 500 de milioane de euro. Potrivit studiului de oportunitate realizat de compania Electrocentrale Grup SA, cea mai bună variantă de implementare ar fi printr-un parteneriat public-privat, existând investitori interesați de astfe de proiecte. Deocamdată, documentul a fost doar prezentat consilierilor locali.

După achiziționarea platformei CET de către fosta conducere a Primăriei Brașov, actuala administrație a dorit să afle care ar fi cea mai eficientă soluție pentru revitalizarea acestui spațiu industrial. Studiul elaborat de Electrocentrale Grup propune transformarea amplasamentului într-un parc energetic complet, care ar integra mai multe surse regenerabile și tehnologii moderne de producere și stocare a energiei.

Pe modele deja aplicate în alte țări europene, dar și în România, specialiștii au propus ca o parte din actualele clădiri – aproximativ 58.000 de metri pătrați – să fie desființate, iar alte 19.000 mp să fie reabilitate și reutilizate cu funcțiuni noi. Sala motoarelor, aflată într-o stare relativ bună, ar putea fi transformată într-un muzeu tehnologic, iar turnul vechiului CET, cel mai înalt din țară (239 metri), ar urma să fie păstrat și utilizat în continuare drept coș de fum.

Platforma dispune deja de infrastructură energetică, cale ferată industrială și stație de 110 kW – elemente care ar permite implementarea rapidă a unui ansamblu energetic mixt. Pe terenul fostelor halde ar urma să fie construit un parc fotovoltaic cu o capacitate de 20 MW, o turbină eoliană de 3 MW și sisteme de stocare a energiei, pentru a acoperi consumul din orele de vârf.

Tot aici este propusă și realizarea unei centrale pe biomasă, care ar putea folosi parțial deșeuri provenite de la depozitul de gunoi aflat la circa un kilometru distanță. O altă componentă esențială o reprezintă o stație de producție a hidrogenului, utilizat în procesul de piroliză pentru tratarea deșeurilor. Potrivit experților, integrarea celor cinci surse de energie – solară, eoliană, biomasă, hidrogen și cogenerare – ar putea reduce considerabil amprenta de carbon a orașului.

Prezent la această ședință, reprezentantul SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, societate a Ministerului Energiei, care a realizat studiul de oportunitate pentru reconversia fostei platforme industriale) lector dr. ing. Emil Iakaboș a subliniat oportunitatea pe care o are Brașovul în acest moment, aceea de a deveni cel mai modern hub energetic al României.

„De ce un hub și de ce la Brașov? În primul rând pentru că este în centrul țării. În al doilea rând, că poate să integreze toate cele cinci energii prezentate în studiul de oportunitate, pe această platformă, fiind vorba de peste 55 de hectare, iar condițiile și necesitatea de consum de energie electrică și de energie termică le avem deja. Integrarea parcului fotovoltaic de 20 de megawați de la Stupini în acest hub energetic ar putea să fie «soluția de vis» pentru Brașov în producția de energie termică, energie electrică și credit carbon. (…). În ceea ce privește cogenerarea, faptul că ai acest sistem de cogenerare, cu motoare termice, îți creează o problemă vara, pentru că nu ai ce face cu căldura generată obligatoriu. Vrei să produci energie electrică, generezi și energie termică. Soluția, trecerea la următorul nivel, trigenerarea – asta însemnând că din energia termică produsă pe timp de vară se va produce frig, adică climatizare pentru hale, mall-uri sau autorități publice. Asta presupune că utilizând apa caldă reziduală înlocuim tot frigul produs de chillere cu compresoare, și astfel reducem consumurile energetice și, implicit, amprenta de carbon. Ăsta este primul aspect pe care vreau să îl reținem din studiul de oportunitate: Cogenerarea de înaltă eficiență trebuie obligatoriu continuată cu trigenerarea”, a explicat Emil Iakaboș.

Într-o primă etapă se vor dezafecta structurile care nu mai sunt necesare

În plus, platforma CET ar putea găzdui și un centru de date național, pentru care răcirea serverelor s-ar realiza cu energia termică produsă în sistem de cogenerare.

Consultanții estimează că investiția ar putea fi amortizată în 3–5 ani, iar proiectul ar putea aduce beneficii directe comunității, precum scăderea costului gigacaloriei cu până la 40%.

Într-o primă etapă, Primăria Brașov va trebui să înceapă lucrările de curățare a terenului și de dezafectare a structurilor nefuncționale.