Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR) este o strategie macroregională adoptată de Comisia Europeană în decembrie 2010 și aprobată de Consiliul European în 2011. Strategia a fost elaborată în comun de Comisie, împreună cu țările și părțile interesate din Regiunea Dunării, pentru a aborda împreună provocările comune. Strategia urmărește să creeze sinergii și coordonare între politicile și inițiativele existente care au loc în întreaga regiune a Dunării. Strategia nu se referă la finanțare, ci la o cooperare mai strânsă.
O caracteristică distinctivă a EUSDR este abordarea sa incluzivă, care reunește statele membre ale UE și țările candidate pentru a aborda preocupările reciproce în condiții de egalitate. Proiectul servește drept cadru de colaborare pentru țările din regiunea Dunării pentru a aborda probleme comune precum poluarea, schimbările climatice, șomajul și deficitele de conectivitate.
Anii recenți au introdus provocări suplimentare, inclusiv crize economice, migrație, schimbări demografice, pandemia de COVID-19 și tensiuni geopolitice, în special agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Aceste evoluții au avut un impact semnificativ asupra regiunii, necesitând o cooperare intensificată și un dialog constructiv.
Cine face parte din EUSDR
Zona acoperită de Strategia UE pentru regiunea Dunării se întinde de la Pădurea Neagră (Germania) până la Marea Neagră (România-Ucraina-Moldova) și găzduiește 115 milioane de locuitori. Este vorba de următoarele țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, România, Slovacia și Slovenia. Pe lista de „așteptare” se află Bosnia-Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia și Ucraina, țări care nu sunt parte a Uniunii Europene.
Chiar dacă nu este parte a Uniunii Europene și Dunărea nu traversează țara (doar câteva râuri se varsă în Dunăre), Bosnia-Herțegovina a fost inclusă în EUSDR, în încercarea Comisiei Europene de a ajuta statele care intenționează să se integreze în Uniune să identifice mecanismele necesare accederii. Stat care a fost măcinat de război în anii 90, Bosnia-Herțegovina și-a exprimat intenția de a se integra în Uniunea Europeană, la fel ca și Moldova și Ucraina. Mai mult, de la 1 ianuarie 2025, Bosnia-Herțegovina deține președinția EUSDR pentru un an.
Pe parcursul președinției sale, Bosnia și Herțegovina s-a dedicat accelerării procesului de integrare europeană, în special pentru țările din Balcanii de Vest. Au fost abordate provocările reprezentate de exodul creierelor, șomajul în rândul tinerilor și schimbările demografice, iar reprezentanții țării s-au concentrat pe politicile legate de tineret, educație, dezvoltarea competențelor și piețele muncii.
Ieri, ministrul de Externe al Bosniei-Herțegovina a predat formal președinția EUSDR Bulgariei, țară care va conduce acest proiect al Comisiei Europene pentru un an, începând cu 1 ianuarie 2026.
România a deținut președinția EUSDR în 2018
Conform paginii oficiale EUSDR, în mandatul său România a avut printre obiective:
intensificarea cooperării între statele membre şi Comisia Europeană în procesul de actualizare a Planului de acţiune EUSDR,
optimizarea modului de implementare a acţiunilor EUSDR şi stimularea proiectelor cu componentă transnaţională; EUSDR – Danube Strategy Point
promovarea coeziunii economice şi sociale şi reducerea disparităţilor de dezvoltare în regiunea Dunării;
creşterea vizibilităţii României la nivel european prin intermediul EUSDR;
îmbunătăţirea conectivităţii şi mobilităţii în regiunea Dunării: transport, turism, digitizare, contacte între oameni;
România va mai prelua președinția proiectului EUSDR probabil în anul 2031.
