Primul primar marcant al Braşovului a fost Gheorghe Baiulescu. Medicul s-a implicat în introducerea limbii române în administraţie şi şcoli. A absolvit facultatea de medicină din Viena şi a şi predat la Braşov. A fost primar în 1916, iar în 1919 a devenit prefect. A deţinut mai multe imobile impozante printre care şi clădirea Şcolii Generale nr 6 din Livada Poştei. Pe toate le-a donat oraşului.
Braşovul a înflorit cu adevărat în perioada 1930 şi 1940
Atunci s-au afirmat primarii Cornel Voicu (1932-1934) şi Tarquiniu Priscu (1935-1938).
În 1930 Braşovul era renumit pentru sporturile de iarnă şi câteva fabrici. Situaţia avea însă să se schimbe radical, iar oraşul nu a fost afectat de marea criză economică din perioada interbelică.
Între 1928 şi 1938 s-au construit cele mai multe clădiri la Braşov, majoritatea fiind şi astăzi în picioare. S-au cheltuit atunci 60 de milioane de lei. Alte 32 de milioane de lei s-au folosit pentru asfaltarea drumurilor, iar alte 25 de milioane pentru reţele de canalizare, fântâni şi captarea de izvoare. Braşovul arăta ca un oraş din occident, cu restaurant cochete şi celebra piaţă a negustorilor (actual Piaţa Sfatului), potrivit adevarul.ro.
Tot în anii ’30 s-a construit şi Stadionul Municipal, o podoabă a oraşului cum a fost numit la acea vreme. În aceeaşi perioadă, s-a introdus iluminatul public modern şi tramvaiul cu abur. Braşovul avea şi câteva zeci de microbuze moderne pentru transportul în comun.
În 1930 în Braşov erau peste 4.500 de firme, iar economia duduia. Oraşul avea 6.589de clădiri şi o populaţie de 59.234 de persoane.
Un comentariu
La vremea aceea nu erau influente de la miticii din capitala. Ar trebui ca si acum sa se delimiteze Brasovul de capitala care a distrus industria brasoveana. Ar fi benefic daca Transilvania ar deveni autonoma si sa nu mai depinda de hotii din „miticia”. Din cauza miticilor nu s-a realizat pana acum autostrada pana la Brasov. Le este frica sa nu plece firmele din Bucuresti-Ilfov si sa ramana fara venituri…..