Magistrații au decis: atacă din nou la Curtea Constituțională legea care îi pune să iasă la pensie ca orice om și să ia o pensie aproape normală.
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, vineri, cu unanimitate de voturi, sesizarea CCR cu privire la legea privind pensionarea magistraţilor
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Victor Alistar, a afirmat, după decizia de atacare la CCR, că legea privind pensionarea magistraţilor discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi şi încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
„Proiectul de act normativ discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, încalcă, de asemenea, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Utilizează, de asemenea, termeni ambiguu şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standarde de calitate şi previzibilitate într-un stat de drept astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, a transmis Victor Alistar.
De asemenea, magistraţii de la ÎCCJ susțin că legea creează discrimnarea între categoriile de pensii de serviciu.
„Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi magistraţii sunt singurii care au statut constituţional garantat. Care sunt elementele reliefate? La toate categoriile standardul minim de calcul este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net, la alte categorii existând limitări raportate la valoarea netă mult superioare, de la 80% în sus”, a mai afirmat Victor Alistar.
CONTEXT
Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025).
Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor: stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi; introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani; introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
