La Muzeul Național al Aviației Române se află un exponat cu adevărat special: prototipul elicopterului de atac I.A.R.-317 Airfox, realizat de specialiștii Întreprinderii de Construcții Aeronautice (I.C.A.) Ghimbav în prima jumătate a anilor ’80. Este un aparat unic, născut din ambiție tehnică și viziune strategică.
Cum a apărut Airfox – ambiție tehnică și know-how românesc
Inginerul Traian Tomescu, unul dintre oamenii-cheie ai proiectului, declara într-un interviu pentru Historia că aparatul a fost rezultatul „ambiției profesionale a inginerilor și tehnicienilor de la I.C.A. Brașov și al dorinței României de a realiza un elicopter exclusiv pentru utilizare militară”.
Airfox a fost dezvoltat pe baza elicopterului I.A.R.-316 Alouette III, fabricat sub licență Aerospatiale – Franța. Proiectarea și realizarea sa au fost coordonate de o echipă de ingineri de vârf:
- Ion Georgescu – director tehnic,
- Gheorghe Mitrea – șeful atelierului de proiectare,
- Ion Dobre – responsabil de proiect,
- Traian Tomescu – coordonator al montajului general și al testelor,
- Neculai Banea – șeful secției de instalații electrice și aparatură.
Primul zbor a avut loc pe 30 august 1983, pilot fiind Miron Rândetean.
Airfox la Le Bourget: aparatul românesc care a făcut senzație
Unul dintre momentele de glorie ale prototipului a fost participarea, în mai 1985, la prestigioasa expoziție aeronautică de la Le Bourget – Paris, unde a fost dus chiar în zbor de pilotul Cezar Rusu.
Aparatul a atras atenția specialiștilor, mai ales după demonstrația aeriană. Echipat cu două mitraliere, lansatoare de proiectile reactive nedirijate și rachete antitanc Maliutka, Airfox a fost perceput drept un distrugător de blindate în toată regula.
Decembrie ’89: misiune reală și foc prietenesc
Cel mai dramatic episod al istoriei Airfox s-a consumat în zilele tulburi ale Revoluției din 1989. Elicopterul, vopsit în camuflaj și purtând cocarde tricolore, a fost ridicat în zbor deasupra Brașovului și localităților din apropiere.
Militarii români, neobișnuiți cu silueta aparatului, l-au confundat cu o aeronavă ostilă și au deschis focul asupra lui. Pilotul a reușit să revină la I.C.A. Ghimbav, iar aparatul a aterizat în siguranță. La verificări s-a constatat că fusese lovit de șapte gloanțe de calibru mic.
Contextul apariției: de ce avea România nevoie de elicoptere de atac
Conceptul modern de elicopter de atac a apărut în Africa, în timpul războiului din Algeria, iar în anii ’60 americanii au consacrat ideea prin Bell AH-1 Cobra. Sovieticii au răspuns rapid cu Mil Mi-24.
În România, interesul pentru această categorie de aeronave datează cel târziu din 1972, când generalul Ion Ioniță l-a informat pe Nicolae Ceaușescu despre utilizarea masivă a elicopterelor de luptă în aplicațiile Pactului de la Varșovia.
Testele realizate la Alexeni cu I.A.R.-316 pentru atac la sol, finalizate cu succes în 1974, precum și fabricarea începând din același an a elicopterului I.A.R.-330 Puma au creat premisele dezvoltării unui aparat dedicat atacului antitanc.
Astfel s-a născut Airfox – însă rămâne un mister de ce regimul comunist nu a decis continuarea proiectului sau dezvoltarea unei variante 100% românești pentru dotarea Armatei Române.
