Curtea Constituțională a amânat decizia privind reforma pensiilor magistraţilor. Noul termen, stabilit pentru duminică, 28 decembrie.
CCR a amânat, miercuri, o decizie pe sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul calcul al pensiei, noul termen de soluţionare fiind stabilit în data de 28 decembrie, care pică într-o zi de duminică.
După mai bine de trei ore de discuții aprinse, cei 9 judecători ai CCR au amânat pentru duminică, 28 decembrie, o decizie pe legea Guvernului Bolojan prin care ar crește vârsta de pensionare a magistraților și le-ar fi diminuate pensiile.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a anunțat CCR.
Ședința CCR a început la ora 10.00, iar timp de o oră Curtea a dezbătut sesizări pe alte legi. Dezbaterile pe modificărle aduse pensiilor magistraților au început la ora 11.00 și s-au încheiat în jurul orei 15.50, în acest timp judecătorii constituționali având o pauză de o oră.
În 28 decembrie, când a fost stabilit noul termen, se va împlini o lună de când România trebuia să adopte aceste modificări la pensiile magistraților, pentru a primi de la Comisia Europeană 231 milioane de euro prin PNRR.
Ce invocă ICCJ, condusă de Lia Savonea, în sesizarea către CCR
În sesizarea către CCR, Înalta Curte a susținut, printre altele, că modificările făcute de Guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu”. Instanța supremă susține că legea încalcă Constituţia prin faptul că:
- „Discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- Încalcă brutal independenţa justiţiei;
- Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi;
- Încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO;
- Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
- Utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept”.
ICCJ, condusă de Lia Savonea, mai susține în sesizarea către CCR că „urgența proiectului nu a fost demonstrată sau a fost construită pe o realitate contrafactuală” pentru următoarele motive:
„Invocarea condiţionalităţilor Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea. Invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată”.
Ce prevede legea contestată la Curtea Constituțională
Pentru această lege Guvernul Bolojan și-a asumat răspundrea în Parlament a doua oară în 2 decembrie. Legea a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Legea prevede următoarele modificări în privința pensiilor magistraţilor:
- „stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
- creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
- Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării”.
În prezent, pensia magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie Curtea a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Documentarul Recorder despre „justiția capturată”
Decizia CCR vine la o zi după ce publicația Recorder a difuzat marți seară o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele centralizării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”.
În documentarul Recorder, au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.
Investigația Recorder a evidențiat dosare concrete în care inculpați conectați politic sau foarte puternici pe planul afacerilor, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese întinse până la prescriere.
Prelungirea proceselor s-a realizat prin schimbarea completurilor de judecată de către conducerea instanțelor, inclusiv schimbarea în momentul în care urma să se pronunțe sentința.
