Măsurile adoptate de Guvernul Bolojan își fac efectul: Deficitul bugetar a scăzut la 7,65% din PIB, în 2025, în scădere cu un punct procentual faţă de deficitul înregistrat în anul 2024.
Execuţia bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din Produsul Intern Brut, în scădere cu un punct procentual faţă de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB, a anunţat Ministerul Finanţelor.
Potrivit MF, datele financiare confirmă eficienţa măsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind redus comparativ cu anul precedent, în condiţiile unei creşteri a veniturilor şi direcţionării resurselor către investiţii record finanţate masiv din fonduri europene nerambursabile.
Venituri bugetare în creștere puternică, susținute de fonduri europene și venituri curente
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 662,70 miliarde lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul precedent. Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 2,05 puncte procentuale.
Nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale generate de amnistia fiscală (6,3 miliarde lei). Excluzând acest efect temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este estimată la aproximativ 0,8 puncte procentuale.
Impozite mai mari
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 808,73 miliarde lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, au existat influențe ale măsurilor administrative suplimentare de monitorizare și plafonare a cheltuielilor neesențiale.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că un element-cheie a fost inversarea structurii de finanțare a investițiilor, prin creșterea ponderii fondurilor europene în detrimentul celor naționale, inclusiv prin renegocierea PNRR și mutarea unor proiecte din componenta de împrumut în cea de grant.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 58,82 miliarde lei, în creștere cu 19,9% față de 2024, evoluție determinată de avansul impozitului pe dividende și de eliminarea unor facilități fiscale sectoriale.
Contribuțiile de asigurări au însumat 208,03 miliarde lei (+9,8%), pe fondul eliminării unor excepții de la plata CASS și al unei mai bune conformări la plată.
TVA net a generat 133,90 miliarde lei, în creștere cu 10,7%, cu o accelerare vizibilă în a doua parte a anului, susținută de digitalizare (e-Factura) și de modificările cotelor de TVA.
Încasările din impozitul pe profit au fost de 41,01 miliarde lei (+14%), iar cele din accize au totalizat 48,32 miliarde lei (+4,3%).
Care au fost cheltuielile de personal
Sumele primite de la Uniunea Europeană au fost de 75,9 miliarde lei, după renegocierea PNRR și al mutării unor proiecte majore din componenta de împrumut în cea de grant.
Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, scăzând ca pondere de la 9,36% din PIB în 2024 la 8,78% din PIB în 2025, semnalând o gestionare mai eficientă a aparatului bugetar.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,50 miliarde lei (2,64% din PIB), creșterea fiind absorbită prin veniturile suplimentare colectate.
Cheltuielile pentru investiții au atins un nivel record de 138,20 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de 2024. Din acestea, 78,55 miliarde lei (56,6%) au fost aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și PNRR.
Cheltuielile totale pentru proiecte finanțate din fonduri europene au fost de 90,27 miliarde lei, incluzând investițiile din coeziune, PNRR și subvențiile pentru sectorul agricol.
