Arie protejată din județul Brașov, recunoscută la nivel internațional datorită speciilor de păsări: Pe perioada unui an, numărul de exemplare depăşeşte 20.000

Ziua de 2 februarie a fost declarată Ziua Mondială a Zonelor Umede. La această dată, în anul 1971, a fost semnat la Ramsar,Iran, convenţia asupra zonelor umede de importanţă globală, mai ales pentru păsările sălbatice şi habitatele lor. Convenţia are drept scop principal conservarea zonelor umede, a faunei şi florei caracteristice, în conformitate cu dezvoltarea durabilă a societăţii. România a ratificat aderarea la această convenţie, prin Legea nr.5/1991. Tema aleasă pentru acest an de Secretariatul Ramsar este „Zonele umede și cunoștințele tradiționale: Celebrând patrimoniul cultural” și evidențiază legătura puternică dintre zonele umede și practicile culturale, tradițiile și cunoștințele comunităților din întreaga lume.

„Evenimentul ecologic sărbătorit în ziua de 2 februarie 2026 atrage atenția asupra pierderii continue a suprafețelor de zone umede și a degradării acestora din cauza poluării industriale, expansiunii urbane, dezvoltării industriale, practicării agriculturii intensive, lucrărilor de desecare, introducerii speciilor invazive etc”, a declarat Ciprian Bancilă, director al DJM Brașov.

Singura Zonă Umedă de Importanţă Internaţională din Transilvania este Complexul Piscicol Dumbrăviţa – Braşov, care împlineşte 20 de ani de la declararea sa cu acest statut, chiar în 2 februarie a.c. Este de asemenea la ora actuală singurul Sit Ramsar din România care se suprapune aproape integral peste amenajări piscicole şi deci integrează activităţi specifice sectorului pescăresc. Inițial avea o suprafaţă de 414 ha şi cuprindea în principal un lac de acumulare de peste 120 ha luciu de apă şi un sistem de heleştee piscicole. Din anul 2021 suprafața sitului Ramsar s-a mărit la cca. 2000 ha cuprinzand și lacurile de la Vadu Roșu.
Habitatele sunt diverse, întâlnindu-se luciu de apă liberă, stufăriş şi alte tipuri de vegetaţie emersă, mlaştini, fâneţe, păşuni, pâraie etc.

Recunoaşterea internaţională a sa ca arie protejată se datorează în primul rând speciilor de păsări care cuibăresc aici sau poposesc în migraţie, unele fiind de interes european sau global (buhaiul de baltă, stârcul roşu, barza neagră, cârstelul de câmp, cresteţii etc.) şi fac parte din diferite convenţii internaţionale (Convenţia de la Berna, Convenţia de la Bonn) sau din Directiva Păsări a UE. De asemenea, pe perioada unui an, numărul de exemplare ale păsărilor de apă depăşeşte cifra de 20 000, îndeplinindu-se astfel un alt criteriu important de desemnare a zonelor umede de importanţă internaţională.

În complexul de la Dumbrăviţa piscicultura este activitatea economică de bază, cu implicaţii pozitive în menţinerea speciilor de păsări şi a unor habitate caracteristice. Prin diferite etape de creştere şi recoltare a peştelui se contribuie la apariţia unor habitate, precum zonele mâloase şi cu apă mică apărute în timpul golirii heleşteelor. Aceste suprafeţe reprezintă cele mai propice locuri de hrănire şi odihnă pentru păsări, ca: barza neagră, egretele, păsările de ţărm, pescăruşii etc. În condiţii naturale astfel de habitate sunt rar întâlnite şi aproape absente în judeţul Braşov. Aşadar, prezenţa acestor păsări se datorează existenţei heleşteelor şi activităţilor de piscicultură.