Dacă până acum mulți riscau o amendă rutieră știind că „se plătește jumătate în 15 zile”, noile reglementări aduc sancțiuni care vin la pachet cu măsuri complementare devastatoare: confiscarea bunurilor și procente din cifra de afaceri.
Cea mai temută sancțiune pentru cetățeanul de rând în 2026 nu vine de la Poliția Rutieră, ci de la Garda de Mediu. Abandonarea deșeurilor (moloz, obiecte vechi, gunoi menajer) în locuri neautorizate a devenit „păcatul capital”. Pe lângă amenda care ajunge la 100.000 de lei, autoritățile aplică acum fără excepție confiscarea autovehiculului folosit. Astfel, o cursă ilegală până la marginea pădurii sau a unui câmp cu o dubă plină de resturi din construcții te poate costa zeci de mii de euro.
Primăriile au mână liberă la amenzi record. Dacă locuiești la oraș, poliția locală și inspectorii de urbanism au devenit principalii „vânători” de venituri la buget. Pentru construcțiile fără autorizație, amenda a urcat la pragul de 100.000 lei. Iar o roată lăsată pe iarbă în fața blocului te poate ușura de 5.000 lei, o sumă care depășește pentru mulți salariul lunar.
10% din cifra de afaceri, amendă pentru firme
La nivel de corporații, Consiliul Concurenței și ANSPDCP (GDPR) împart „dreptatea” în procente. O scurgere de date ale clienților sau o înțelegere secretă între benzinării pentru a crește prețul la pompă poate atrage o sancțiune de până la 10% din cifra de afaceri. În termeni reali, vorbim despre sute de milioane de euro care pleacă din conturile marilor companii către statul român. Spre exemplu, în 2019, Consiliul Concurenței a amendat companiile din piața de energie cu sume cumulate de peste 73 milioane euro, iar în 2023, Carrefour, Profi și Selgros au primit amenzi totale de peste 100 milioane lei pentru practici anticoncurențiale. În România anului 2026, sistemul de sancțiuni a devenit extrem de dur pentru marile companii, în timp ce pentru cetățeni, amenzile rutiere și administrative au fost indexate recent cu salariul minim.
Cea mai mare amendă din România
Cea mai mare amendă care poate fi aplicată în România nu are o sumă fixă, ci este proporțională cu cifra de afaceri. Consiliul Concurenței este cel care o poate aplica și sancțiunea ajunge până la 10% din cifra de afaceri anuală totală a unei companii. Ea e dată pentru înțelegeri de tip cartel (fixarea prețurilor), abuz de poziție dominantă sau participarea la licitații trucate.
Mai multe detalii pe Libertatea.ro.
