Avion cu aproape 200 de oameni la bord, întors la scurt timp de la plecarea de pe Aeroportul Otopeni din cauza unor probleme tehnice.
O aeronavă a companiei HiSky care opera pe ruta București – Hurghada (Egipt), a revenit de urgență pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, duminică seară, după ce pilotul „a semnalat activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei”, conform comunicatului transmis de reprezentanții aeroportului. La bord se aflau 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului. Reamintim, compania moldovenească HiSky operează curse charter și de la Aeroportul Internațional Brașov Ghimbav, în sezonul estival.
Anunțul inițial a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Într-o intervenție ulterioară, Raed Arafat a spus că DSU nu a anunțat public pentru a nu induce panica, pentru că astfel de probleme tehnice „se mai întâmplă”.
Aeronava a aterizat după aproximativ o oră de survol pentru consumul de carburant, până la atingerea greutății optime de aterizare.
La aeroport au fost mobilizate importante forțe de intervenție. Nu a fost necesară intervenția acestora.
Ministrul Sănătății a anunțat, pe Facebook, că „pentru a preveni o situație critică și pentru a asigura, dacǎ situația o impune, o coordonare rapidă și eficientă”, a convocat la minister o celulă de criză cu principalele spitale de urgență din București.
Asociația companiilor românești din aviație după postările „breaking news” ale ministrului Rogobete în cazul avionului HiSky: „Inacceptabil”
Asociația Companiilor Aeriene Românești, unde HiSky, dar și Tarom, și alte companii sunt membre, a spus într-un comunicat: „Considerăm inacceptabil ca un reprezentant al Guvernului să posteze mesaje de tip «breaking news» prin care să inventarieze numărul de ambulanțe și unități de terapie intensivă pregătite, sugerând iminența unui dezastru”.
Un avion al companiei HiSky cu 186 de persoane la bord, care pornise duminică într-un zbor pe ruta București-Hurghada, a revenit de urgență pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” după ce pilotul „a semnalat activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei”, conform comunicatului transmis de reprezentanții aeroportului.
În timp ce avionul se afla în aer și urma să revină la Otopeni, ministrul Sănătății a anunțat că a „convocat la Ministerul Sănătății o celulă de criză cu principalele spitale de urgență din București”, „pentru a preveni o situație critică și pentru a asigura, dacă situația o impune, o coordonare rapidă și eficientă”. În postare, Alexandru Rogobete a nominalizat Ambulanța și 6 spitale din București.
Asociația Carpathia spune că, deși a fost vorba despre un „incident tehnic minor”, iar decizia de a reveni la Otopeni a fost „o procedură de siguranță standard”, ministrul Sănătății posta mesaje care sugereau „iminența unui dezastru”.
„Aviația nu este cancan. Profesionismul înseamnă proceduri, nu panică indusă”, a declarat într-o postare pe Facebook duminică seară organizația, care are ca membri companii aeriene românești precum TAROM, AnimaWings, DAN AIR, HelloJets, FLY LILI, Legend Airlines și Star East Airlines.
Potrivit asociației, decizia de a reveni pe Aeroportul Otopeni a fost luată „ca urmare a activării unui senzor de presurizare la nivelul cabinei”, fiind „o procedură de siguranță standard, «Safety First», pe care orice comandant responsabil o urmează conform manualelor producătorului”.
„Astfel de situații sunt destul de frecvente și perfect gestionabile în industria aviatică globală. Doar în ultimii ani, în România am asistat la cel puțin 3-4 incidente similare, în special la aeronave de tip Boeing 737 care au raportat indicații eronate de nepresurizare în cală, toate fiind gestionate fără niciun risc pentru pasageri”, a explicat Asociația Carpathia.
Organizația l-a acuzat pe Alexandru Rogobete că a avut o abordare care „induce panică nejustificată în rândul familiilor celor 180 de pasageri”, „denigrează fără temei operatorii aerieni români, companii care generează sute de milioane de euro în economie și operează la cele mai înalte standarde EASA (Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației)”, și erodează încrederea în aviația civilă, un domeniu unde siguranța se măsoară în proceduri matematice, nu în numărul de girofaruri postate pe Facebook”.
„Solicităm cu tot respectul Ministerului Sănătății și altor instituții fără expertiză în aviație să lase comunicarea tehnică în sarcina specialiștilor din Ministerul Transporturilor și Investițiilor, Autorității Aeronautice Civile Române, ROMATSA sau a entități de profil”, a mai declarat organizația.
Asociația Carpathia l-a îndemnat pe ministru
„să nu mai dea curs sugestiilor alarmiste venite din partea anturajului aflat în căutare de cancan și să trateze aviația cu respectul și sobrietatea pe care acest sector le impune”.
Ministrul Rogobete spune că a acționat bine în cazul anunțurilor pe Facebook despre avionul HiSky
Ministrul Sănătății a avut o primă reacție după ce a fost criticat pentru modul în care a comunicat pe tema avionului HiSky, întors duminică pe Aeroportul Otopeni după ce a fost semnalată activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei, și susține că „este complet absurd” să fie acuzat că a creat „panică”.
Alexandru Rogobete susține că „nu existau alte date certe” când a fost „informat că un avion cu 180 de pasageri la bord s-a depresurizat și se întoarce la Otopeni”, în afara faptului că „aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare”.
„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte. Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație”, a declarat ministrul, duminică seară, într-o postare pe Facebook.
El a spus că a „convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză”.
„Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară. Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență. Asta înseamnă responsabilitate”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății a mai afirmat că, și în cazul unei aterizări în siguranță, „puteau exista pasageri cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare”, un scenariu pentru care „trebuia să fim pregătiți.
„A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere. Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus? Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații. Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba. Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată”, a conchis ministrul.
