Cea mai mare felină sălbatică din Europa, la plimbare prin pădure, la 30 de km de Brașov.
Râsul este al treilea mare prădător al Europei, după urs și lup și este cea mai mare felină care trăiește în libertate în Europa.
Camerele de luat vederi instalate în Parcul Național Piatra Craiului au surprins un exemplar de râs, la plimbare prin pădurile aflate la 30 de km de Brașov. Cu toate că în pădurile noastre trăiesc între 1.200 și 1.500 de râși, șansele de a vedea acest animal enigmatic sunt destul de mici, pentru că felina este un animal foarte discret, care se ferește de interacțiunea cu alte animale sau cu oameni. Cu atât mai spectaculoase sunt imaginile surprinse în pădurile de lângă Brașov.
Râsul are un trunchi scurt, picioare lungi și labe foarte bine dezvoltate, cu care alearga foarte eficient prin zăpadă. Smocurile din vârfurile urechilor îi conferă aspectul său atât de cunoscut. Felina are văzul și auzul extrem de fine, fiind capabilă să detecteze o pradă mică în zăpadă de la zeci de metri distanță.
Râsul este un carnivor extrem de discret, care trăiește izolat și se ferește de contactul cu oamenii. Apare de-a lungul lanțurilor muntoase din sud-estul și centrul Europei, dar și din nordul sau estul continetului, până în pădurile boreale ale Rusiei, apoi Centrul Asiei și platoul Tibetan. În Europa trăiesc circa 9.000 – 10.000 de râși, , iar dintre aceștia, circa 1.200 – 1.500 de indivizi trăiesc în pădurile de pe teritoriul României, figurând pe lista animalelor strict protejate.
Râsul trăiește și vânează solitar, pe teritorii pe care nu tolerează nici un alt animal adult, mai ales de același sex. Teritoriul lui variază în funcție de sursele de hrană și de densitatea populației de râși în arealul respectiv. Adulții masculi se țin la distanță unii de ceilalți prin marcarea teritoriului. Partenerii sexuali sau mama cu puii comunică printr-un mieunat melodic care străbate distanțe lungi.
Râsul vânează cu precădere ungulate mici, precum căprioarele sau caprele negre, dar și pradă mai mică, precum rozătoarele. Este un vânător care apelează la ambuscade și elemente surpriză. Felina se mișcă fără zgomot și atacă prada pe neașteptate făcând salturi și de câțiva metri. Îi ia câteva zile să termine de devorat o căprioară, astfel că poate să își îngroape prada pentru a reveni la ea mai târziu.
În unele zone în care animalele care constituie baza trofică sunt vânate excesiv, râșii pot ataca și stâne de oi sau capre, însă astfel de atacuri sunt extrem de rare. Puii, în medie 2, se nasc în perioada mai-iunie, și rămân alături de mama lor circa 10 luni. După separare, tinerii râși sunt supuși multor pericole, de aceea rata lor de supraviețuire este de doar 50 la sută în primul an de viață și tot de 50 la sută în al doilea an.
Râșii pot trăi până la 17 ani în sălbăticie și 20 de ani în captivitate. Ca și celelalte carnivore mari, respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat. Supraviețuirea speciei este pusă în pericol de braconaj, dar mai ales prezența și activitățile umane care îi invadează din ce în ce mai mult habitatul.
Extinderea așezărilor umane, defrișările, lucrările de infrastructură (autostrăzi, pârtii de schi), resorturile turistice, vânarea excesivă a animalelor care constituie baza trofică a râsului, deranjarea habitatului, toate aceste presiuni asupra speciei periclitează menținerea unei populații viabile și sănătoase de râși.
