Tânăra generație a României tinde să fie mai anxioasă decât cele precedente, susține psihologul Radu Leca.
„În medie, pare mai anxioasă și totodată, mai vocală despre asta decât generațiile anterioare. Dar aici sunt două nuanțe importante: Da, există indicii reale – în multe țări, inclusiv în Europa, că anxietatea, depresia și stresul raportate la adolescenți și tineri adulți au crescut în ultimii 10–15 ani. Nu e vorba doar că ‘sunt mai slabi’. O parte din ‘creștere’ vine și din faptul că: se vorbește mai mult despre sănătatea mintală, oamenii recunosc și numesc mai repede ce simt, se cere ajutor mai ușor – ceea ce e, în general, un lucru bun. Deci generația actuală e adesea mai anxioasă, dar și mai conștientă și mai educată emoțional în unele privințe. Trade-off clasic: mai multă conștientizare poate însemna și mai multă ‘auto-monitorizare’, care uneori alimentează anxietatea”, a explicat psihologul.
Există diverși factori ce pot explica stările de anxietate, susține Leca.
„Nu e o singură cauză, e un ‘cocktail’ de factori. Cele mai probabile:
1. Supraîncărcarea informațională plus ‘creierul în alertă’ – Telefonul și fluxul constant de noutăți țin sistemul nervos într-o stare de micro-hipervigilență: notificări, breaking news, tragedii, comparații. Creierul prinde mesajul: ‘trebuie să fiu atent, ceva se întâmplă mereu’. Efect probabil: mai mult stres de fundal, somn mai prost, concentrare mai slabă, potrivit ziare.com.
2. Social media: comparație socială la nivel industrial – Înainte te comparai cu colegii din clasă, acum te compari cu o selecție ‘best of’ a lumii întregi. Și, realist, algoritmii împing conținut care apasă butoane emoționale. Efect probabil: crește anxietatea socială, perfecționismul, frica de a rata (FOMO).
3. Incertitudine economică și presiune de performanță – Costuri mari la chirie, la casă, competiție, ‘trebuie să ai succes devreme’, cariere mai puțin liniare. Pentru mulți, viitorul pare mai puțin previzibil decât era pentru părinți. Efect probabil: anxietate anticipatorie – ‘ce-o să fie cu mine?’, burnout mai devreme.
4. Izolare și fragilizarea comunității – Mai puține rețele stabile: familie extinsă aproape, vecini, prietenii de durată. Relațiile sunt uneori mai ‘digitale’ și mai fragile. Omul e o ființă de trib. Când tribul slăbește, crește anxietatea. Efect probabil: singurătate, ruminație, nevoie mai mare de validare.
5. Probleme privind somnul, rutina și mișcarea — Triadă subestimată – Mai mult ecran seara, mai puțin somn, mai puțină mișcare. Asta nu sună ‘filozofic’, dar e extrem de biologic: corpul obosit face mintea mai anxioasă. Efect probabil: prag scăzut la stres, iritabilitate, atacuri de panică mai frecvente la predispuși.
6. Mai multă etichetare și autocontrol – Partea ‘bună’ cu revers – Faptul că se discută despre anxietate ajută enorm. Dar uneori apare și efectul secundar: oamenii își scanează constant starea. ‘Oare sunt OK? Oare e anxietate?’. La unii, asta întreține cercul. Efect probabil: sensibilitate crescută la simptome, evitări”, a explicat psihologul Radu Leca.
