Costul estimat pentru construcția autostrăzii dintre Brașov și Făgăraș a fost redus semnificativ după actualizarea documentației tehnice. Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru acest tronson sunt în prezent în etapa de avizare de mediu, după ce au fost introduse completări solicitate de autoritățile competente.
Potrivit raportului privind impactul asupra mediului, valoarea totală a investiției este acum estimată la aproximativ 7,6 miliarde de lei fără TVA. Din această sumă, lucrările dedicate protecției mediului se ridică la circa 194 de milioane de lei fără TVA.
Estimarea este semnificativ mai mică decât cea prezentată în toamna anului trecut, când proiectul era evaluat la 10,22 miliarde de lei fără TVA, iar lucrările de mediu erau estimate la aproximativ 192,37 milioane de lei fără TVA (detalii aici),.
Autostrada Brașov – Făgăraș va avea o lungime de 48 de kilometri și face parte din viitorul coridor A3 Brașov – Sibiu. Traseul va traversa teritoriile administrative ale localităților Codlea, Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra. În zona Perșani este prevăzută amenajarea unui ecoduct, care va permite traversarea în siguranță a autostrăzii de către fauna sălbatică.
Procedura de proiectare a fost realizată după un model nou de licitație, în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) primește la final întreaga documentație tehnică. Astfel, în momentul lansării licitației pentru execuție, lucrările vor putea începe rapid, fără blocaje administrative, cu exproprierile deja finalizate și cu o imagine clară asupra condițiilor din teren.
Traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș
Conform documentației tehnice, traseul autostrăzii începe în zona nordică a municipiului Brașov, în apropierea nodului rutier care va asigura legătura cu Autostrada A3 pe tronsonul Râșnov – Cristian.
De aici, autostrada se va îndrepta spre nord-vest, traversând zona metropolitană Brașov și ieșind rapid din aria urbană. Traseul a fost proiectat cu aliniamente optimizate pentru o viteză de proiectare de 120 km/h, specifică unei autostrăzi amplasate într-o regiune de deal.
Proiectul prevede aliniamente drepte și curbe largi, adaptate condițiilor de relief și cerințelor de siguranță rutieră. În planul tehnic sunt prevăzute patru bretele principale, integrate într-un nod rutier care va asigura conexiunea cu rețeaua de drumuri existente, în special cu DN1 și DN13.
Traseul general urmează un coridor est–vest, cu mici variații determinate de relieful zonei și de necesitatea optimizării conexiunilor rutiere.
Punctul de pornire al autostrăzii
Kilometrul 0 al autostrăzii este stabilit în zona km 178+800 al DN1, la aproximativ 1,5 kilometri est de municipiul Codlea, punct în care este traversată și linia ferată CF200 Brașov – Oradea.
În cadrul proiectului sunt incluse integral pasajul peste DN1 și calea ferată, precum și rampa dinspre Brașov, conform datelor furnizate de proiectantul autostrăzii Cristian – Codlea. Inițial, aceste elemente erau prevăzute cu aproximativ 900 de metri înainte de kilometrul 0, însă la finalizarea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Cristian – Codlea limita dintre cele două proiecte a fost mutată la 457 de metri înainte de km 0.
Nodul rutier care va asigura legătura cu DN1 va face parte din proiectul autostrăzii Ploiești – Brașov, cu excepția unei porțiuni de bretea care va conecta DN1 cu autostrada Brașov – Făgăraș.
Cum va continua traseul
După traversarea căii ferate, autostrada va ocoli localitatea Codlea pe partea estică, la aproximativ doi kilometri distanță, urmând apoi un traseu aproape paralel cu varianta de ocolire a municipiului Codlea, proiect aflat în responsabilitatea autorităților locale.
Drumul va continua spre vest și va intersecta DJ112J, la circa 2,5 kilometri sud de localitatea Dumbrăvița. Ulterior, traseul se va desfășura într-un culoar situat între DN1 și Dealul Frumos, intersectând din nou calea ferată CF200 și Valea Hamaradia.
Autostrada va traversa denivelat și DJ112C Vlădeni – Dumbrăvița, după care va ocoli la nord localitatea Vlădeni, la aproximativ 600 de metri distanță, menținându-se apoi relativ paralel cu DN1.
Zonele dificile ale traseului
Sectorul cuprins între km 24+000 și km 26+500 este considerat unul dintre cele mai dificile din punct de vedere tehnic, din cauza reliefului accidentat. În această zonă, traseul intersectează la distanțe scurte mai multe căi de comunicație, cursuri de apă și văi torențiale, în special în apropierea versantului nordic al Dealului Șetului.
Un alt sector complicat este cel dintre km 29+900 și km 33+400, unde relieful este foarte fragmentat, iar în zonă se află cariera de piatră Perșani. Pentru a evita demolarea unor locuințe, proiectanții au propus o variantă de traseu care ocolește cariera pe partea de nord.
Legătura cu autostrada Sibiu – Făgăraș
În continuare, autostrada va intersecta din nou linia ferată CF200 Brașov – Sibiu și DN73A, la nord de localitatea Vad. Traseul va urma apoi un sector paralel cu o linie electrică de 110 kV, în zona sudică a localității Mândra.
În această zonă, autostrada va traversa și drumul comunal DC66A Mândra – Toderița, după care se va racorda la aliniamentul viitoarei autostrăzi Sibiu – Făgăraș.
Amenajarea nodului rutier dintre autostrăzile Brașov – Făgăraș, Sibiu – Făgăraș și legătura cu DN1 va fi inclusă în proiectul autostrăzii Sibiu – Făgăraș.
