Țesutul maramelor de borangic a reprezentat un aspect particular al industriei casnice săcelene de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.
„Maramele de borangic erau țesute de către femei specializate din Purcăreni, numite ştergărese. Ele primeau comenzi de la femeile de români şi ceangăi din zonă, dar mai ales de la cele din Şcheii Braşovului, marama fiind piesa de podoabă a capului purtată la sărbători, care a înlocuit în timp ştergarul alb din bumbac.
Borangicul era adus din sudul ţării, în special din zona Muscelului, iar după Primul Război Mondial, chiar se importa de către femei care se ocupau exclusiv cu acest comerţ.
Ţesute în război de tip orizontal, în două iţe, având o formă dreptunghiulară cu dimensiuni cuprinse între 4 şi 7 coţi, maramele lucrate la Purcăreni se disting prin amplasarea decorativă a motivelor la extremităţi, restul suprafeţei fiind discret învărgată. Ornamentica respectă un repertoriu decorativ preponderent floral, motivele fiind alese în război, printre fire, cu bumbac sau mătase albă. Maramele din borangic erau vândute în târgurile săptămânale din Brașov sau, mai departe, în Țara Românească”, au explicat reprezentanții Muzeului de Etnografie din Brașov.
La Muzeul de Etnografie Brașov puteți admira marame de borangic, dar și un război de țesut marame din borangic ce datează de la începutul secolului XX. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 09:00-17:00.
