Trecerea la ora de vară în 2026 are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe 29 martie, când ceasurile se dau înainte cu o oră. Astfel, ora 03:00 devine ora 04:00, iar ziua pare mai lungă. Deși această schimbare este un obicei anual pentru majoritatea țărilor europene, mulți oameni se întreabă de ce există această practică și cum ne influențează, în mod real, viața de zi cu zi.
Ora de vară reprezintă un sistem prin care ceasul este dat înainte cu o oră în sezonul cald, pentru a beneficia mai mult de lumina naturală a soarelui. Scopul principal este de a reduce consumul de energie electrică, prin utilizarea mai eficientă a luminii naturale în orele de seară.
Ideea a fost propusă pentru prima dată de Benjamin Franklin, însă implementarea la scară largă a avut loc în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economisire a resurselor. De atunci, multe țări au adoptat acest sistem, inclusiv România.
În fiecare an, ora de vară începe în ultima duminică din martie și se încheie în ultima duminică din octombrie, când revenim la ora standard (ora de iarnă).
Deși pare o modificare minoră, schimbarea orei poate avea efecte semnificative asupra organismului. Trecerea la ora de vară presupune pierderea unei ore de somn, ceea ce poate perturba ritmul circadian – „ceasul intern” al corpului.
Mulți oameni resimt oboseală, dificultăți de concentrare și iritabilitate în zilele imediat următoare schimbării orei. Adaptarea completă poate dura între câteva zile și o săptămână.
Studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară pot crește:
- Riscul de infarct
- Numărul accidentelor rutiere
- Nivelul de stres
Aceste efecte sunt cauzate în principal de lipsa somnului și de dereglarea ritmului biologic.
