Populația lumii a depășit limita pe care Pământul o poate susține, arată un amplu studiu realizat de cercetători australieni. Ce urmează?
Ideea că planeta are o limită nu este nouă, dar concluzia la care au ajuns acum cercetătorii este mai gravă decât multe avertismente din trecut: omenirea nu doar că se apropie de pragul maxim suportabil, ci l-ar fi depășit deja. Cu alte cuvinte, problema nu mai este doar câți oameni trăiesc astăzi pe Pământ, ci mai ales felul în care consumă resurse, energia pe care se bazează și ritmul în care ecosistemele trebuie să susțină acest model de viață.
La nivel global, populația actuală este estimată la aproximativ 8,3 miliarde de oameni, însă autorii cercetării spun că un nivel sustenabil, în condițiile actuale de consum, ar fi mult mai mic. Potrivit calculelor lor, limita „optimă” ar fi în jur de 2,5 miliarde, în timp ce limita absolută, teoretică, s-ar apropia de 12 miliarde, dar numai cu costuri uriașe în foamete, instabilitate și degradare a mediului.
Ce au descoperit cercetătorii
Studiul a analizat peste două secole de date despre populația lumii și a urmărit modul în care s-au schimbat dimensiunea populației și ritmul ei de creștere. Echipa coordonată de ecologul Corey Bradshaw a concluzionat că omenirea trăiește deja dincolo de ceea ce Pământul poate susține pe termen lung, iar această depășire a fost posibilă mai ales datorită folosirii combustibililor fosili, care au „umflat” artificial capacitatea planetei de a hrăni și susține mai mulți oameni.
Aici este și una dintre cele mai importante idei ale cercetării. În ecologie, „capacitatea de suport” înseamnă numărul de indivizi pe care un mediu îi poate susține durabil, fără să-și epuizeze resursele. În cazul oamenilor, tehnologia și energia ieftină au împins această limită mai departe decât ar fi permis natura singură. Problema este că această soluție nu a rezolvat definitiv nimic, ci doar a amânat nota de plată, iar acum ea revine sub forma crizelor climatice, a presiunii asupra apei, a terenurilor și a biodiversității.
Cercetarea, publicată în Environmental Research Letters, mai arată că ritmul de creștere al populației mondiale a început să încetinească din anii 1960, chiar dacă numărul total al oamenilor a continuat să crească. Pe actualele tendințe, populația globală ar urma să atingă un vârf undeva între 11,7 și 12,4 miliarde de oameni, cel mai probabil spre finalul anilor 2060 sau în anii 2070.
Mesajul studiului nu este că planeta „a rămas fără loc”, ci că modelul actual de dezvoltare și consum nu mai poate continua la infinit. Autorii spun că sistemele de susținere a vieții de pe Pământ sunt deja sub presiune și că, fără schimbări rapide în felul în care folosim energia, terenurile, apa și hrana, miliarde de oameni vor fi tot mai expuși la instabilitate.
Este important și un alt detaliu: cercetătorii susțin că mărimea populației explică mai bine o parte din presiunile globale asupra temperaturilor, emisiilor și amprentei ecologice decât simpla creștere a consumului pe cap de locuitor. Asta nu înseamnă că toți oamenii consumă la fel și nici că responsabilitatea este distribuită uniform, ci doar că dimensiunea totală a populației rămâne un factor major în ecuație. Chiar autorii subliniază că discuția despre populație este sensibilă din punct de vedere etic și nu poate fi separată de inegalități, accesul diferit la resurse și riscul unor interpretări abuzive.
Partea poate cea mai importantă este că studiul nu spune că totul este pierdut. Cercetătorii insistă că schimbarea încă este posibilă, dar fereastra de timp se îngustează. În viziunea lor, societăți mai puțin dependente de combustibili fosili, cu un consum mai redus și o presiune mai mică asupra resurselor, ar produce rezultate mai bune atât pentru oameni, cât și pentru planetă. Cu alte cuvinte, avertismentul nu este unul apocaliptic, ci unul cât se poate de direct: limitele nu mai sunt teoretice, ci au început deja să se vadă în lumea reală.
