Legalizarea concubinajului ar oferi protecţie legală și recunoaștere cuplurilor necăsătorite. Ar acorda drepturi egale în materie de moştenire, rol de aparţinător, regimul bunurilor comune, asigurare medicală, pensie de urmaş, liberă circulaţie şi şedere, violenţă domestică sau credit bancar comun.
În prezent, în România, concubinajul nu este reglementat legal, indiferent dacă partenerii sunt de același sex sau de sex opus. Ceea ce înseamnă privarea de aceste drepturi fundamentale.
Conform datelor oficiale de la Recensământul din 2021, în România există aproximativ 358.500 de cupluri care trăiesc în uniune consensuală (fără a fi căsătorite oficial). Peste 700.000 de persoane au declarat că trăiesc într-o formă de concubinaj.
Sunt drepturi de bază, precum posibilitatea de a lua decizii medicale pentru partener în situații critice, drepturi legate de bunuri comune, moștenire, pensie de urmaș sau acces la credite comune pentru achiziționarea unei locuințe. Nu sunt privilegii, ci drepturi esențiale care ar trebui acordate tuturor cetățenilor, indiferent de orientare sexuală sau tipul cuplului”, a explicat pentru Aluziva, creatoare de conținut și activistă, care vorbește chiar din experiență personală.
Atât Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au stabilit că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile necăsătorite și căsătoriile gay oficiate pe teritoriul UE.
„România a fost condamnată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în anul 2018 în cauza Coman și Hamilton vs. România pentru nerecunoașterea cuplurilor căsătorite pe teritoriul Uniunii Europene și ulterior a fost condamnată și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2023 în cauza Bugeanu vs. România”, explică Vlad Viski, director executiv MozaiQ, citat de Cotidianul.
„Atât Tratatul Uniunii Europene, cât și Convenția Europeană pentru Drepturile Omului sunt tratate semnate și ratificate de România și fac parte din legislația națională. Există o obligație a României să implementeze aceste hotărâri și totuși, clasa politică nu o face și, practic, ignoră tratatele la care România este parte”, adaugă el.
Petiție – Parlamentul să adopte de urgență legea
Asociația MozaiQ, alături de alte peste 80 de asociații, solicită Parlamentului adoptarea de urgență a inițiativelor legislative care ar crea un cadru legal pentru recunoașterea parteneriatului civil.
Asociațiile încearcă să strângă 100.000 de semnături pentru petiția „Parteneriat civil, ACUM!”, până pe 18 mai, care apoi să fie trimise instituțiilor relevante: președintele Camerei Deputaților, grupurile parlamentare, Guvernul, Ministerul Justiției și Administrația Prezidențială.
„Considerăm că este important ca premierul să iasă public și să spună care este poziția Guvernului pe acest subiect, dincolo de avizele transmise pe lege. Vorbim despre recunoașterea cuplurilor necăsătorite, deci așteptăm o poziție clară.
În cazul președintelui, rolul constituțional este de mediator între forțele din societate. Ne așteptăm ca acesta să invite societatea civilă și partidele politice la dialog, într-un cadru organizat, pentru a discuta despre parteneriatul civil”, transmite Vlad Viski.
„Din punctul nostru de vedere, există o Coaliție de guvernare care are o majoritate de 50% plus 1 în Parlament. Există două propuneri legislative, Plx 152 și Plx 153, care sunt în comisia juridică. Acestea au mai multe avize pozitive în Camera Deputaților, de la comisia de muncă, comisia pentru drepturile omului și comisia pentru egalitate de șanse. Deci, chiar și mâine, dacă ar exista voință politică, s-ar putea vota și rezolva această problemă”, a adăugat directorul asociației MozaiQ.
Într-un interviu recent, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că dacă va ajunge premier, va pune în aplicare hotărârea CEDO.
„Punctul meu de vedere este că fiecare acasă are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu atinge libertățile celuilalt. Dacă sunt oameni (și sunt oameni în România) cu orientare sexuală de acest tip, LGBT, este treaba lor și trebuie să aibă și ei drepturi, așa cum au și ceilalți (…) Pur și simplu nu știu de ce nu e pusă în aplicare în acest moment”, a spus președintele Camerei.
Cazuri de concubinaj tranșate în instanță
În decembrie 2013, Relu Adrian Coman, cetățean român, a solicitat Inspectoratului General pentru Imigrări emiterea unui permis de rezidență pentru soțul său, cetățean american, Robert Clabourn Hamilton, cu care era căsătorit legal în Belgia. În urma refuzului, cei doi au dat în judecată statul român. De aici, a pornit o serie de procese.
În 2018, CJUE a decis recunoașterea căsătoriei celor doi soți. Ulterior, România a fost condamnată și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2023 în cauza Buhuceanu vs. România.
Cazul Buhuceanu și alții
Decizia în cazul Buhuceanu și alții vs România a fost dată la patru ani după ce 21 de cupluri gay au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și de protecție legală pentru familiile lor.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. România avea obligația de a asigura recunoașterea și protecția adecvată a relațiilor între persoane de același sex.
Practic, instanțele europene au decis că orientarea sexuală nu poate fi un motiv pentru a priva un cuplu de drepturi fundamentale, cum ar fi cel la viață de familie.
Un comentariu
sau NU. Mars in Belgia cui nu-i convine.