O investigație publicată de „Să fie lumină” readuce în atenție unul dintre cele mai grave scandaluri din Biserica Ortodoxă Română, cel al abuzurilor sexuale de la Huși.
Potrivit materialului, documentele judiciare arată că imagini video considerate la un moment dat irelevante de actualul procuror general Cristina Chiriac, care instrumenta dosarul inițial, au avut, în final, un rol esențial în condamnarea agresorilor.
Un dosar marcat de controverse
Cazul a vizat abuzuri sexuale comise asupra unor elevi de seminar, într-un sistem care ar fi funcționat ani la rând. Deși inițial o parte dintre probe nu au fost valorificate, investigațiile jurnalistice și reluarea cercetărilor au schimbat cursul dosarului.
Ulterior, instanța a pronunțat condamnări istorice, fiind pentru prima dată când un episcop a fost găsit vinovat pentru astfel de fapte.
Rolul investigațiilor jurnalistice
Seria de anchete realizate de jurnaliști a contribuit la scoaterea la lumină a unor probe ignorate și la reluarea urmăririi penale. Informațiile din dosare au arătat existența unui sistem de abuzuri care s-a întins pe mai mulți ani.
„Pentru detalii complete și documente din dosar, vezi investigația „Să fie lumină”, aici.
Cum „a uitat” actualul procuror general de probe din dosar
În seara zilei de 8 aprilie 2026, președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretul pentru numirea Cristinei Chiriac în funcția de procuror general al României.
În vara anului 2017, procuroarea Cristina Chiriac a investigat un dosar penal de șantaj bisericesc deschis de DNA Iași, în cadrul căruia mai multe probe indicative pentru posibile abuzuri sexuale comise de călugări cu rang din Episcopia Hușilor nu au fost date mai departe către parchetul competent să le investigheze. În limbaj colocvial, aceste probe (înregistrări foto-video) au fost „uitate” la sertar, pentru că – prin decizia procuroarei Chiriac – ele nu au urmat parcursul judiciar necesar cercetării și încadrării infracțiunilor sexuale.
Episcopul ortodox Cornel Onilă de la Huși era supus de mai mulți clerici din subordine unui șantaj cu filmări compromițătoare. În cadrul cercetărilor desfășurate în dosarul de șantaj deschis după sesizarea faptelor, procuroarea Chiriac a efectuat mai multe percheziții la domiciliile șantajiștilor, ridicând 33 de obiecte digitale (telefoane, laptopuri, CD-uri, DVD-uri, stick-uri de memorie, un ceas-spion).
Pe unele dintre acestea se găseau imagini video – mai vechi și mai noi – în care episcopul de Huși apărea în ipostaze sexuale alături de elevi ai seminarului teologic din orășelul vasluian. În telefonul principalului șantajist erau fotografii cu caracter explicit sexual ale unor tineri, pozați într-o chilie din complexul episcopal de la Huși.
Potrivit „Să fie lumină”, Cristina Chiriac a trimis într-adevăr o parte din aceste probe la instanța care a judecat dosarul de șantaj. Dar ele nu au fost valorificate și în direcția investigării faptelor de abuz sexual, ci au servit strict la stabilirea contextului șantajului bisericesc.
Era treaba procuroarei Chiriac să vadă și indiciile (consistente) care conturau existența în dosar a unor infracțiuni sexuale sistematice.
Cazul infracțiunilor sexuale sistematice de la Huși a fost instrumentat judiciar doar după ce Să fie lumină a dezvăluit, în august 2019, că probele relevante ale abuzurilor au fost „uitate” într-un sertar de la DNA Iași de procuroarea Cristina Chiriac.
Odată date mai departe către parchetul competent să le cerceteze, acestea au fost completate cu alte mijloace probatorii și s-au soldat cu condamnări definitive pentru fostul episcop BOR Cornel Onilă și fostul călugăr arhimandrit Sebastian Jitaru.
Judecătorii i-au găsit vinovați pe cei doi de comiterea a peste o sută de violuri asupra elevilor de la seminarul teologic din Huși.
Există un fir roșu între dosarul (inițial) de șantaj de la DNA Iași și dosarul (ulterior) de infracțiuni sexuale de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași (PCAI). Un fir imposibil de negat, care poate fi evidențiat reconstituind chiar recurența unor cuvinte în dosarul de infracțiuni sexuale. Inițial sistat din lipsă de probe, acest dosar a putut fi finalizat printr-un rechizitoriu abia după ce înregistrările foto-video „uitate” de procuroarea Cristina Chiriac au găsit în sfârșit drumul către procurorul competent să le cerceteze.
